Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral au prezentat mass-media, vineri, stadiul lucrărilor de reabilitare a falezelor din Costineşti, Tuzla şi Eforie. Potrivit purtătorului de cuvânt al
ABADL, Cătălin Anton, lucrările de reabilitare a falezei din Costineşti au fost realizate în proporţie de 60 la sută, astfel, din cei 4,2 kilometri care trebuie consolidaţi, operaţiunile au fost încheiate pe o suprafaţă de 2,48 de kilometri.
Faleza din localitatea Tuzla va fi reabilitată pe o suprafaţă de 6,75 d kilometri, în prezent lucrările fiind încheiate pe o porţiune de trei kilometri. Operaţiunile cuprind lucrări de protecţie a taluzului falezei, precum cele de colectare şi evacuare a apelor pluviale şi de drenare şi evacuare a apelor de infiltraţie, dar şi pentru disiparea energiei valurilor.
O zonă sensibilă este şi Golful Turcului, din Eforie Sud, unde o bună bucată din faleză s-a prăbuşit anii trecuţi. ABADL derulează în zonă lucrări de reabilitare şi consolidare a falezelor pe o suprafaţă de 3,7 kilometri. “Este cea mai amplă lucrare de infrastructură pe zona costieră care s-a făcut după anul 1990.
Discutăm de o investiţie de peste 50 milioane de euro făcută de Guvernul României. Suntem în proces de reabilitare a falezelor, pe zona Costineşti s-a ajuns la 60 la sută, iar pe celelalte zone sunt în jur de 50 la sută. Termenul de finalizare a acestor lucrări este 2013″, a afirmat Cătălin Anton.
Lucrări de consolidare sunt necesare pe tot litoralul. Conform studiilor de specialitate efectuate în zona costieră a Mării Negre, pe sectorul Midia-Vama Veche, s-a evidenţiat fenomenul de eroziune a plajelor şi falezelor, având drept consecinţă apariţia unor prăbuşiri şi alunecări care pun în pericol viaţa localnicior şi a turiştilor, cât şi stabilitatea construcţiilor amplasate la partea superioară a falezelor.
PERICOL
Mamaia, fără plajă
Una dintre zonele cele mai afectate de eroziune este staţiunea Mamaia, unde plaja aproape că a dispărut pe unele porţiunii, din cauza eroziunii. Pentru rezolvarea situaţiei nu există încă fonduri, deşi semnale de alarmă sunt trase de ani de zile, iar specialiştii japonezi au recomandat soluţii eficiente în acest caz.
Speranţele ABADL se leagă de accesarea fondurilor europene. Dosarul este aproape finalizat, urmând să fie depus la Comisia Europeană în luna octombrie a acestui an.
Scenariul cel mai optimist spune că, dacă este aprobat, licitaţiile pentru atribuirea lucrărilor vor fi organizate chiar în acest an. Lucrările ar putea dura doi-trei ani, din momentul demarării lor.
