16.8 C
București
sâmbătă, 25 iulie 2026
caută...
AcasăInternaționalEuropa se „apără” cu ziduri de refugiații afgani

Europa se „apără” cu ziduri de refugiații afgani

Tot mai multe state se tem de valul de migranți

InternaționalSpecial
Actualizat:
Redactia
de Redactia
Grecia a cinstruit un zid de 40 de kilometri la graniță

Posibilitatea unui nou val de migranți venit de această data din Afganistan a creat panică în multe state care au început să ia măsuri preventive pentru a se proteja. Grecia a terminat de construit un zid de 40 de kilometri la una dintre granițe, iar Lituania și Turcia îi urmează exemplul.

Problema migranților din Afganistan devine din ce în ce mai îngrijorătoare pentru mai multe state ale lumii. Pentru a evita un val uriaș de persoane venite din Orientul Mijlociu, țări precum Grecia, Lituania și Turcia și-au luat măsuri de prevenție drastice. Astfel, Grecia a terminat de construit un zid de 40 de kilometri de-a lungul frontierei sale cu Turcia, pe fondul îngrijorărilor din anumite părți ale Europei că preluarea de către talibani a Afganistanului ar putea provoca un aflux de persoane care solicită azil. Miniștrii greci au făcut o vizită pe șantier la finalul săptămânii trecute și au declarat că răsturnarea guvernului afganistan a accelerat efortul lor de a reduce fluxul de migranți peste granițe. Grecia se confruntă cu un val de persoane venite din Siria, Afganistan și Irak încă din anul 2010, motiv pentru care a ignorat cererea statelor europene de a-i găzdui pe refugiați.

„Criza afgană creează fapte noi în sfera geopolitică și în același timp creează posibilități pentru fluxurile de migranți”, a declarat ministrul Greciei pentru Protecția Cetățenilor, Michalis Chrisochoidis, într-o declarație guvernamentală.

Într-un interviu televizat, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Uniunii Europene să îi primească pe migranții afgani întrucât numărul persoanelor care cer azil este unul mult prea mare. În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă cu critici aduse la adresa președintelui Joe Biden în privința situației teribile din Afganistan, Europa se confruntă cu efectele crizei afgane.

Asemenea Greciei, Turcia a anunțat că va construi un zid la granița cu Iranul, de 295 de kilometri, pentru a se asigura că evită fluxul necontrolabil de migranți dinspre Orient. Acum, sunt instalate plăci de beton înalte de trei metri pentru a împiedica accesul pe teritoriul țării. Potrivit autorităților turcești, forțele de securitate au oprit trecerea a peste 69 de mii de migranți ilegali și au arestat 904 de suspecți acuzați de traficanți de persoane. Potrivit presei locale, constructorii au ridicat până în prezent 155 de kilometri de zid în contextul în care țara reprezintă un punct cheie de tranzit pentru solicitanții de azil care vin spre Europa. Guvernul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan a eliminat avertismentele și criticile partidelor de opoziție cu privire la numărul de migranți din Afganistan și a transmis că statul turc nu va deveni „depozitul de refugiați” al Europei.

Peste 1 milion de oameni care au scăpat de război și sărăcie în Orientul Mijlociu au trecut din Turcia în UE în 2015, inclusiv în bărci peste Marea Egee. Aproximativ 60.000 au rămas în Grecia pe măsură ce mai mulți au călătorit spre nord în alte țări pentru a se stabili definitiv acolo. Grecia și-a consolidat politica de imigrație în ultimele luni prin închiderea taberelor de imigrare și consolidarea securității frontierelor terestre și maritime. Grecia și Turcia, aliați ai NATO și rivali istorici, sunt de mult timp în conflict cu problemele legate de migranți și cu revendicările teritoriale concurente din estul Mediteranei.

Totodată, Turcia a semnat în anul 2015 un acord cu Uniunea Europeană pentru a opri fluxul migranților în schimbul sprijinului financiar. Astfel, orice sosire care nu a solicitat azil sau a cărei cerere nu a fost aprobată va fi trimisă de către UE în Turcia.

Lituania se confruntă la rândul ei cu probleme legate de refugiații trimiși de Belarus. Relațiile dintre cei doi vecini sunt tensionate după alegerile din august 2020 din Belarus, care au fost câștigate de președintele Alexander Lukașenko, dar care au fost condamnate pe scară largă de Occident pentru că au fost trucate. Blocul comunitar european a acuzat statul condus de Lukașenko de „atac direct” prin îndemnarea migranților să plece către țările vecine, dintr-un „interes politic”. Prin urmare, pentru a se apăra de valul de migranți, membrii gărzii de frontieră lituaniene au început să instaleze un gard din sârmă ghimpată pe partea frontierei cu Belarusul, conform filmărilor difuzate de Serviciul de Pază de Frontieră de Stat din Lituania. Acesta va fi construit dintr-o plasă de sârmă metalică sudată, pe care se va întinde concertina, o sârmă ghimpată cu lame ascuțite folosită de militari. O linie suplimentară de sârmă ghimpată de 3m înălțime va fi instalată în fața gardului. Costul estimat al lucrării se ridică la circa 152 milioane de euro. Guvernul speră să primească și fonduri europene pentru construirea zidului, cu toate că acesta va fi finanțat în mare parte din bugetul de stat. Pe de altă parte, UE încearcă să descurajeze atitudinea defensivă și a anunțat că nu va finanța proiectul de „apărare” în fața migranților. Ministrul de interne, Agne Bilotaite, a declarat pentru mass-media de stat că „avem nevoie de o frontieră fermă și de încredere. Trebuie să asigurăm acest lucru datorită, printre altele, construirii unei bariere fizice cât mai curând posibil”.

În timp ce mai multe state pregătesc o strategie defensivă în fața migranților din Afganistan, țări precum Marea Britanie sau SUA inițiază programe speciale pentru a-i primi cu brațele deschise pe refugiați. Joe Biden a apelat și la ajutorul guvernelor partenere pentru a-i găzdui preventiv pe cei care fug din Afganistan, până când aceștia vor fi relocați definitiv într-o zonă sigură. De asemenea, ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, a propus un proiect pentru intergrarea a 20.000 de refugiați în societatea britanică.

Mii de afgani au încercat să părăsească țara în ultima săptămână, de vreme ce talibanii au finalizat o preluare uimitor de rapidă a puterii și au pus capăt celor două decenii de implicare a SUA în țară.

Mulțimi de localnici disperați s-au adunat la aeroportul din Kabul în căutarea unui loc pe zborurile militare occidentale.

Redactia
Redactiahttps://romanialibera.ro
România Liberă este o publicație tipărită și online pentru politică, afaceri și avocați, care acoperă anunțuri pentru litigii majore, tranzacții și probleme de reglementare. A fost fondată în 1877, în România. RL este o publicație de ultimă oră și unul dintre cele mai cunoscute cotidiene la nivel mondial, în principal ca voce a opoziției împotriva autocraților și a fostei Securități. Printre autorii și cititorii noștri se numără cea mai mare organizație filantropă, Fundația pentru o Societate Deschisă din SUA, precum și editorialiști internaționali celebri, profesori de știință și de drept din întreaga lume. În 2009, RL publica săptămânal un supliment de opt pagini cu articole în limba engleză din New York Times, astăzi publică cele mai noi videoclipuri și știri internaționale. Cu sediul în București, RL numără în prezent 50 de colaboratori, agenți și jurnaliști.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă

Abonează-te la ediția digitală a cotidianului România Liberă

Cumpără Ediția Digitală

Susține
România Liberă

Disponibil pentru toată lumea,
finanțat de cititori.

Donează

© 2024 România Liberă Media Group. Toate drepturile rezervate.