Câţiva dintre traficanţii importanţi de substanţe etnobotanice din Capitală, arestaţi în urmă cu o săptămână, au fost eliberaţi zilele trecute. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis că aceştia nu prezintă pericol social şi că vor fi cercetaţi în libertate. Membrii grupării aduceau drogurile din China, Spania şi Franţa.
De altfel, autorităţile anunţă săptămânal închiderea unor magazine de etnobotanice sau arestarea unor traficanţi, dar rezultatele nu sunt vizibile şi în camerele de gardă ale spitalelor de urgenţă, unde zeci şi sute de tineri ajung, săptămânal, în stare gravă din cauza intoxicaţiilor cu astfel de substanţe. Au vârste cuprinse între 16 şi 35 de ani şi, de cele mai multe ori, un comportament agresiv, spun medicii.
„Avem zile în care vin puţini, dar şi zile în care vin chiar şi 25 de persoane intoxicate. De multe ori nu ştim ce conţin drogurile pe care le-au consumat, ceea ce face tratamentul dificil”, spune medicul Bogdan Opriţa, de la Spitalul de Urgenţă Floreasca.
Specialiştii avertizează că nu de puţine ori ajung la urgenţă chiar şi copii, aşa cum a fost cazul unui ieşean de numai 10 ani, tratat la Spitalul Judeţean din Iaşi.
Din ce în ce mai mulţi sunt şi consumatorii de cocktailuri, adică amestecuri de etnobotanice cu alcool sau cu droguri precum cocaina şi heroina.
„Numărul celor care ajung la urgenţe este chiar în ascensiune. Şi va continua să crească, dacă nu se schimbă cadrul legislativ”, spune medicul şi deputatul Tudor Ciuhodaru, iniţiator al mai multor proiecte legislative care vizează etnobotanicele.
Lege îngropată în Parlament
Cadrul legislativ actual se rezumă la o hotărâre de guvern şi o listă de substanţe interzise. Aceasta nu are însă niciun rezultat, atâta timp cât patronii magazinelor de profil aduc în ţară noi substanţe, care, deşi periculoase, nu se regăsesc pe lista iniţială.
Două dintre iniţiativele deputatului Tudor Ciuhodaru prevăd pedeapsa cu închisoarea pentru traficanţii de etnobotanice şi un control foarte riguros privind introducerea în ţară a a etnobotanicelor. Potrivit deputatului, România nici nu ar trebui decât să se inspire din modele funcţionale deja în state ca Irlanda şi Suedia, care au stârpit fenomenul în doar câteva luni: „După ce în Suedia a murit o persoană din cauza consumului, în şase luni nu mai exista niciun magazin, interziseseră absolut tot. În Irlanda, în doar câteva luni, din 400 de magazine au mai rămas 19. Fiecare ţară are dreptul să decidă ce se vinde pe teritoriul ei. Dacă dumneavoastră aţi vrea să aduceţi în ţară aşa ceva, n-ar trebui să puteţi face asta fără acordul celor de la Ministerul de Interne”.
Ultimul proiect legislativ al lui Ciuhodaru se află acum la Senat, dar şansele de a fi curând dezbătut şi în camera decizională, cea a Deputaţilor, sunt slabe.
Până atunci, consumatorii, mai ales cei tineri, rămân indiferenţi la avertizările medicilor cu privire pericolul la care se expun.
O cercetare a Organizaţiei Salvaţi Copiii România arată că adolescenţii din Bucureşti cred că etnobotanicele nu creează dependenţă şi nu provoacă efecte adverse care să le pună viaţa în pericol. Această percepţie este dată de accesul foarte uşor la drogurile legale, pe care le pot procura în continuare din magazine sau din mediul online şi de preţul mic al unui plic de etnobotanice.
România se află, în continuare, în topul primelor patru ţări cu cel mai mare număr de consumatori de etnobotanice. Aproape jumătate dintre tinerii români au consumat, cel puţin o dată, astfel de substanţe.
