Fostul preşedinte Emil Constantinescu consideră că în România există o profundă criză morală, informează Agerpres.
“În ciuda faptului că nu avem o criză politică, nu avem o criză de securitate naţională, avem o profundă criză morală. (…) La acest lucru trebuie să ne gândim şi noi, şi fraţii noştri din Basarabia. Pentru că nu poţi să lupţi pentru un ideal înalt, fiind tu corupt sau compromiţându-te pe tine. Pentru că atunci se întâmplă ceva şi mai grav, compromiţi şi idealurile pentru care declari că lupţi”, a afirmat vineri Emil Constantinescu.
El a făcut aceste aprecieri la sesiunea solemnă “Aniversarea a 98 de ani de la revenirea Basarabiei la Patria mamă, România”, organizată în Aula Bibliotecii Academiei Române.
Fostul șef de stat consideră că Basarabia reprezintă un simbol, ”pentru că păstrarea limbii române şi a identităţii româneşti aici este un miracol”.
“De ce Basarabia este un simbol? Pentru că păstrarea limbii române şi a identităţii româneşti în Basarabia este un miracol. (…) Nicăieri nu a existat o asemenea presiune de deznaţionalizare şi de distrugere ca în Basarabia”, a spus Constantinescu.
El a amintit că familia sa şi el însuşi au fost “de două ori refugiaţi în faţa Armatei Roşii”. “De multe ori au plecat spre România din Basarabia elitele intelectuale, oamenii politici, profesorii, preoţii”, a susţinut Constantinescu.
Acesta a precizat că Basarabia a reuşit să îşi păstreze identitatea datorită ţăranilor care au rămas în sate. “Demnitatea naţională este lucrul cel mai important pe care îl poate câştiga o naţiune. (…) Ea nu este un cadou nici din partea marilor puteri, nici din partea şefului statului, a Guvernului. Demnitatea naţională este suma demnităţilor individuale”, a explicat acesta.
La rândul lui, academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a spus că, la 92 de ani, a ajuns să trăiască “momente foarte dificile, în care identitatea naţională este destul de apăsată”.
“Eu nu sunt omul conspiraţiilor, dar există pe undeva o tendinţă, care, sub umbrela acestei globalizări, încearcă să surpe elementele pozitive care pot să susţină identitatea naţională. (…) Asistăm la o campanie de subminare a valorilor româneşti şi de promovare a unui internaţionalism, a unei globalizări, care ar trebui să se rezume numai la spaţiul economic şi politic poate, dar nu la tradiţii, la istorie, la religie ş.a.m.d. (…) De aceea unirea aceasta a Basarabiei trebuie să fie pentru noi un simbol. (…) Mă gândesc şi la Bucovina, nordul Bucovinei, la Ţinutul Herţei”, a adăugat acesta.
