» Societatea craioveana ajunsese la faliment, adunand datorii de 64 de milioane de euro.
» Desi concerne straine mari pareau interesate de preluare, mamutul nu era dorit de nimeni in intregime.
» Situatia economica s-a degradat in timp, iar afaceristii locali au roit multa vreme in jurul intreprinderii.
Dupa sase ani de incercari esuate de privatizare, Electroputere SA Craiova a intrat in sfarsit in proprietate privata. Compania saudita Al-Arrab Contracting Company a achizitionat la mijlocul acestei saptamani pachetul majoritar de 62,8% din actiunile societatii craiovene, cu o oferta totala de 120 milioane de euro. Pe pachetul de actiuni, arabii au platit doar 2,3 milioane de euro, restul fiind obligatii asumate: 20 de milioane de euro pentru dezvoltare si retehnologizare, 3 milioane de euro investitii de mediu, 44 de milioane de euro – datorii la bugetul de stat, 20 de milioane de euro – creante comerciale si garantii catre banci. Contractul nu a fost inca publicat. Din declaratii, stim ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) nu a primit garantii sociale privind numarul de angajati si nici pentru pastrarea domeniului de activitate. Dupa ce achita cele 2,3 milioane de euro si intra sub control privat, Electroputere este numai buna de executat silit. Mai mult, Comisia Europeana (CE) are iar ceva de spus. Agentiile romanesti de presa au informat recent ca CE sustine ca nu a primit nici o notificare despre acest contract din partea autoritatilor romane. AVAS sustine, la randul ei, ca a trimis informarea la Bruxelles. Exemplul contractului cu Ford pentru privatizarea Daewoo ne face sa avem temeri si in legatura cu Electroputere, chiar daca AVAS ne asigura ca nu este asa.
Marile concerne au renuntat
Pentru a vedea cum a ajuns societatea in situatia actuala, trebuie sa privim cum s-a desfasurat un proces de privatizare care parea fara sfarsit. Astfel, prima incercare de vanzare a firmei dateaza din martie 2001. La vremea respectiva, Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a primit trei oferte, din partea Karsdorfer Eisenbahngesellshaft (KEG) in colaborare cu General Motors (GM), Asociatia Salariatilor ELPAS din cadrul societatii si Compania de Transport Feroviar Bucuresti (CTFB). Dupa aplicarea grilei de evaluare, castigatoare a fost desemnata oferta ELPAS, sustinuta de americanii de la General Electric, prin aport de tehnologie, know-how si piata de desfacere. ELPAS nu a reusit insa sa prezinte acorduri ferme privind sustinerea financiara din partea General Electric si procesul de privatizare a esuat. A doua tentativa a statului de a vinde societatea dateaza de la sfarsitul aceluiasi an. De data aceasta, dosarul de prezentare a fost cumparat de General Electric si concernul format din GM si nemtii de la Karsdorfer, care au si depus o oferta. Negocierile au fost purtate timp de sase luni, pe parcursul anului 2002, fara nici un rezultat. In 2003, strategia de privatizare s-a schimbat. Statul a incercat in acea perioada sa restructureze societatea si sa vanda separat fiecare fabrica din componenta Electroputere, cu un consortiu strategic format din societati interesate de diferitele activitati desfasurate la societatea craioveana. Pe parcursul mai multor runde de negocieri, firme ca Siemens, GM, Bombardier, DAB-Grecia, Horvath Holding, Mitsui Ltd si altele s-au aratat interesate, insa un contract de asociere a fost incheiat doar intre ELPAS, Siemens si DAB. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) avea insa nevoie de o derogare de la legea privatizarii societatilor comerciale pentru a vinde pachetul majoritar de actiuni catre aceasta asociatie. Proiectul de act normativ nu a primit insa avizul Consiliului Concurentei si nu a mai fost adoptat de guvern.
Afaceristii locali au intrat pe fir
Pe masura ce companiile straine renuntau la intentiile de a prelua societatea, au intrat pe fir societati romanesti, controlate de oameni de afaceri controversati. Astfel, in 2005, firmele interesate de preluarea companiei au fost Hidrotech SA Bucuresti, Cuprom SA Bucuresti, Siemens – Divizia de locomotive – si Somes SA Dej. Primele doua firme au ca actionari societati cu sediile in paradisuri fiscale. Hidrotech este controlata in proportie de 80% de Guilford Venture Ltd din Insulele Virgine, iar Cuprom SA de mai multe societati cipriote, reprezentate in Romania de Horia schiopu Simu. Somes Dej a intrat in colaborare cu Contactoare SA Buzau, firma controlata de Serviciile Comerciale Romane (SCR), grupul omului de afaceri stefan Vuza si SIF Oltenia, unde legea este facuta de omul de afaceri craiovean Dinel Staicu. Cuprom a intrat in asociere cu AMTECK Investitii SRL Bucuresti, firma personala a presedintelui schiopu, si persoana fizica Gheorghe Nitu. Ultima asociere a si ajuns la negocieri, insa nu si-a asumat plata datoriilor pe care Electroputere le avea catre stat, iar oferta a fost respinsa de AVAS. Anul trecut, societatea craioveana a atras si Grupul Energetic Tender SA, controlat de controversatul Ovidiu Tender. Dosarul de prezentare a mai fost cumparat de Grup Feroviar Roman (GFR) SA, controlat de Stoica Gruia (31%) si Vasile Didila (29%), A5 Invest SRL Caransebes (firma din grupul controlat de Vuza), ELPAS si Bharat Heavy Electricals Ltd din India. Nici de aceasta data privatizarea nu s-a concretizat.
In fine, la inceputul acestui an, AVAS a facut o ultima incercare, inainte de a lichida societatea ajunsa in pragul insolventei. Alaturi de GFR si A5 Invest, au mai depus oferte sauditii de la Al-Arrab Contracting Company (ACC), Vienna International Holding SRL Bucuresti si americanii de la Peeker Atomic Energy Sistem Inc. Ultimele doua au fost descalificate si statul a negociat cu Al-Arrab.
Au taiat treptat din pretentii
La final, oamenii de decizie din stat spun ca privatizarea a fost ingreunata de contextul economic general, dar si de problemele interne si sociale ale societatii, un gigant nedorit de nimeni in intregime. "Poate ca in urma cu cativa ani nici contextul economic general nu era favorabil pentru privatizare. Intr-adevar, au fost interesate firme mari, dar nu de toata uzina, ci de fabricile care mergeau. Nimeni nu voia sa o cumpere in intregime. Nu pot spune daca vanzarea pe fabrici ar fi fost mai buna. Cert este ca vreo trei guverne au incercat s-o privatizeze pana s-a reusit. O privatizare de un asemenea nivel, care implica atatia bani, nu putea fi facuta cu oameni de afaceri din Romania. Este nevoie de forta financiara pentru a pune societatea pe picioare", a declarat Mihai Voicu, ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul. Salariatii recunosc ca aveau alte asteptari, dar ca situatia actuala tot este mai buna decat lichidarea. "De-a lungul anilor, ne-am asteptat ca firme puternice din Europa si din lume sa ne cumpere. Nu a fost asa, nu am stiut sa ne vindem marfa. Treptat, a trebuit sa mai lasam din pretentii, ca fata mare la maritat. In conditiile actuale, daca toate angajamentele sunt respectate, speram sa fie bine", a afirmat, la randul sau, Aurel Bojenoiu, liderul sindical de la Electroputere Craiova.
» Avere estimata la 11,8 miliarde $
Compania Al-Arrab face parte dintr-un puternic grup financiar controlat de familia saudita Al-Rajhi, in principal de fratii Sulaiman si Saleh Al-Rajhi, a caror avere este estimata la 11,8 miliarde de dolari. Al-Rajhi Bankink and Investment, banca in jurul careia graviteaza imperiul financiar al fratilor, a figurat la un moment dat pe lista celor 100 de companii saudite banuite ca ar fi finantat atentatele teroriste Al Qaeda de la 11 septembrie din SUA.
» Dinel Staicu, profit de 1,3 milioane euro
Controversatul Dinel Staicu sustine ca a castigat bani frumosi de pe urma societatii oltene. "Am cumparat in nume propriu de pe piata actiuni de 1,5 milioane de euro, pe care le-am revandut apoi la 2,8 milioane de euro", ne-a declarat Staicu. In prezent presedinte al SIF Oltenia, trimis in judecata de DNA pentru un prejudiciu de 11 milioane de euro la TRANSGAZ Medias, omul de afaceri era la un moment dat in discutii pentru un parteneriat cu oameni de afaceri locali care sa preia societatea craioveana. Dinel a participat si el la semnarea contractului de privatizare.
» Mii de pagubiti
37,17% din capitalul social al firmei (46,15 milioane de ac-tiuni) au fost trecute in proprietate privata prin programul de privatizare in masa. Mii de cuponari s-au trezit in situatia in care, desi detin certificatele, nu mai figureaza in baza de date ca actionari. Numai anul trecut, peste 700 de pagubiti au facut reclamatii la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) fara vreun rezultat. Pagubitii vor sa-si infiinteze o asociatie pentru a le fi auzita vocea. Multi dintre ei au fost angajatii fabricii. Societatea a ajuns in momentul de fata la 2.600 de salariati, fata de 12.000 cati avea in 1990.
» Mondea, un trecut controversat
Cornel Mondea, actualul director general, a supravietuit schimbarilor de putere in plan politic. El este actual consilier judetean PSD, insa a cochetat si cu PD. Mondea a fost prefect in perioada 2000-2003, fiind numit si demis de fostul premier Adrian Nastase. Pe numele sau a fost intocmit si un dosar penal pentru subminarea economiei nationale, in legatura cu managementul Electroputere. Familia Mondea era la un moment dat actionara, prin firma Confero, la RELOC SA, concurenta Electroputere, alaturi de actualul deputat PRM Tudor Matusa.
