Federația Editorilor din România (FER) contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care presupune creșterea prețului cărţilor, luni urmând să aibă loc o serie de consultări cu reprezentanţii celor vizaţi de noile prevederi legislative, la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor, scrie Mediafax.
"Federația Editorilor din România, cea mai importantă entitate patronală din mediul editorial românesc, atrage atenția asupra unui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare și care presupune creșterea prețului tuturor cărților de beletristică în beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România (USR)", se arată într-un comunicat remis Mediafax.
Publicul cu venituri medii și reduse și părinții cu copii școlarizați vor fi principalii afectați de această taxă care, potrivit estimărilor, va duce la creșterea în medie a prețului cărților cu 7% – 10%. Un timbru de acest fel este singular în rândul statelor membre UE, potrivit informațiilor furnizate de Federația Europeană a Editorilor (FEP), dar și în rândul membrilor Asociației Internaționale a Editorilor (IPA).
Potrivit comunicatului citat, propunerea a "beneficiat" de un traseu parlamentar extrem de scurt și a ajuns aproape de votul final la Camera Deputaților fără nicio consultare publică la care să fie chemate părțile interesate. "Proiectul de lege 583/ 2014, care instituie un timbru literar de 1 leu aplicat pe cărțile de ficțiune (inclusiv eseuri, critică literară sau culegeri de texte în scop didactic) care să se facă venit direct la bugetul organizațiilor de creatori cu statut de utilitate publică, a trecut de Senat prin adoptare tacită la sfârșitul anului trecut și, în nici două săptămâni de activitate parlamentară din 2015, a parcurs în viteză traseul din Camera Deputaților, aflându-se în prezent în faza votului final din Comisia de Cultură, după care urmează votul în plen", se mai arată în comunicatul citat.
Din analiza juridică a acestui proiect, rezultă că România riscă proceduri de infringement în cazul în care o astfel de măsură este aprobată. În primul rând, direcționarea către o singură organizație privată a unei taxe colectate printr-o lege organică poate fi considerată ajutor de stat mascat, în contradicție cu articolul 107 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene. În al doilea rând, aplicarea acestui timbru la operele beletristice ale autorilor străini poate fi considerată o barieră în calea liberei circulații a bunurilor și serviciilor, întrucât cărțile autorilor români nu sunt taxate similar în celelalte state membre UE, spun reprezentanţii FER.
La presiunile reprezentanților FER, susținuți de reprezentanții altor segmente culturale (producătorii de fonograme și producătorii de spectacole și concerte), președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, Gigel-Sorinel Știrbu, a convocat pentru luni o serie de consultări cu reprezentanții celor direct vizați de noile prevederi legislative, se mai arată în comunicatul citat.
Reprezentanții editorilor au reușit să introducă pe agenda Comisiei de Cultură aceste consultări după ce au participat activ și au depus memorii tehnice în cadrul întrunirilor comisiei din săptămâna trecută, întâlniri în care punctul central de discuții între deputați și organismele beneficiare ale timbrului cultural a fost în bună măsură găsirea unor metode care să limiteze accesul altor organizații la colectarea timbrului.
Situația a fost semnalată și Administrației Prezidențiale, iar un document tehnic semnat de conducerea Federației Editorilor a fost depus în atenția președintelui Klaus Iohannis.
"Sperăm ca deputații din Comisia de Cultură să se convingă de justețea argumentelor care stau împotriva acestei propuneri legislative insolite și să respingă prin votul lor un proiect de lege care, deși afirmă că va susține cultura română, nu va face decât să ducă România și mai jos în clasamentele europene referitoare la consumul cultural – lectură, spectacole etc.", transmit reprezentanţii FER.
Şi editurile Polirom şi Nemira contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care ar avea drept consecinţă "creşterea fără precedent a nivelului de taxare" şi aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice.
Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
"Am luat cunoștință cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaților privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu privește aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creșterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărților de beletristică, proiectul prevede o creștere de la 2% din prețul de vânzare al cărților la o valoare forfetară de 1 leu", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de editura Polirom.
Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este în prezent de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va crește de cinci ori. Pentru un preț mediu al cărților editate în prezent în România – de 20 lei -, creșterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru țigări și băuturi alcoolice, și un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL, se arată în comunicat. "Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creșteri medii de prețuri de circa 7 – 8% față de cele actuale", se mai arată în comunicatul citat.
Criza economică a redus drastic, cu 30 – 40%, piața de carte autohtonă. Consumul de carte per capita în România este printre cele mai scăzute, iar bibliotecile, inclusiv cele școlare, cu puține excepții, au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achiziții, spun reprezentanţii editurii Polirom.
"Creșterea unei taxe, și așa unice în Uniunea Europeană, nu va face decât să reducă și mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatură. Chiar și pentru o cotă de TVA redusă (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtătoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decât nivelul mediu european. Menționăm că în multe țări preocupate de accesul cetățenilor lor la cultură, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3 – 6%). Nu știm în ce măsură creșterea taxei pentru cărțile de literatură va sluji uniunilor de creatori, întrucât proiectul de lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate. Știm însă că primii afectați de scumpire vor fi elevii, studenții și toți iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informație și cultură – în măsura în care este un drept constituțional – va fi și mai restricționat", mai spun reprezentanţii editurii Polirom.
Potrivit editurii Nemira, proiectul de lege nu menţionează modul în care pot fi folosite sumele colectate de organisme precum Uniunea Scriitorilor din România, lucru sesizat şi în Avizul Comisiei legislative din Senatul României.
"Nu trebuie să existe un conflict între producătorii şi consumatorii de literatură, nici între ei şi editori, însă este evident că suprataxarea editurilor şi, implicit, a cititorilor, nu poate fi benefică, pe termen lung, nici scriitorilor înşişi, incluşi sau nu în asociaţii sau uniuni literare, ale căror cărţi nu vor mai ajunge la publicul larg", spun reprezentanţii editurii Nemira.
Prin urmare, editurile solicită ca legiuitorul să reanalizeze implicațiile unei asemenea legi și să-și asume consecințele sociale pe care ea le generează, în cazul în care nivelul de taxare al cărților va rămâne cel prevăzut de actualul proiect.
