Reducerea la jumătate a prețului petrolului într-un singur an și sancțiunile economice care au închis robinetul de bani pentru băncile rusești, au adus economia acestei țări în genunchi.
Există un lucru pe care îl au în comun americanii care extrag petrol de șist și Rusia: Nici unii nici cealaltă nu pot supraviețui economic decât dacă prețul petrolului se învârte în jurul a 100 de dolari. Primii, pentru că extracția petrolului de șist are nevoie de un preț mare pentru a fi profitabilă, Rusia pentru că sub acest preț nu-și mai poate îndeplini obligațiile bugetare, iar pensiile rușilor sunt în pericol. De aceea, prim-ministrul Dmitri Medvedev tocmai a anunțat reducerea cheltuielilor guvernamentale în 2015.
Timp de doi ani, prețul petrolului s-a menținut constant în apropiere de 112 dolari, ceea ce aducea un profit mulțumitor petroliștilor americani și asigura o creștere economică sigură Rusiei. Lucrurile păreau să se fi stabilizat, iar specialiștii preziceau că vremea petrolului ieftin s-a dus pentru totdeauna. Lucru valabil până anul acesta, când o serie de evenimente nefericite au modificat fundamental peisajul geopolitic și geoeconomic. Primul a fost agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și anexarea Crimeii, al doilea revoluția americană a gazelor și petrolului de șist, care a adus Statele Unite foarte aproape de independență energetică, iar al treilea, războiul din Siria, unde Rusia și Iranul susțin cu bani și arme regimul lui Bashar al Assad.
Agresiunea rusă a atras sancțiuni economice din ce în ce mai drastice din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene împotriva Moscovei. Băncile rusești nu se mai pot împrumuta pe piețele occidentale, iar capitalul străin fuge masiv din Rusia. În combinație cu scăderea prețului petrolului, economia rusă rămâne rapid fără surse de finanțare, iar Banca Centrală e nevoită să recurgă la tiparniță. În mai puțin de un an, rubla a pierdut jumătate din valoare în raport cu dolarul. Celelalte două evenimente au atras atenția Arabiei Saudite, care a decis să intervină. Saudiții au inundat piața cu petrol, pe de o parte pentru a-și menține locul pe piața americană și a scoate din joc petrolul de șist, iar pe de alta, pentru a pedepsi atât Rusia cât și Iranul, care suferă mai rău din cauza sancțiunilor și are nevoie de un preț aflat undeva la 120 de dolari pentru a se menține deasupra liniei de plutire. Rusia speră ca saudiții să revină asupra acestei politici, dar la reuniunea de la sfârșitul lunii noiembrie a OPEC, cartelul a anunțat că nu reduce producția, ceea ce înseamnă că saudiții nu vor să reducă producția, iar ceilalți se supun.
Ca urmare, luni, rubla a pierdut 10% din valoare, și puțin după miezul nopții banca centrală a crescut rata dobânzii cu 6,5 puncte, un semn clar de panică. Ieri, piețele au reacționat la panica rușilor și, în pofida măsurilor luate, rubla a continuat să scadă. Potrivit analiștilor ruși, dacă lucrurile nu se schimbă, Rusia va suferi o contracție economică de aproximativ 5% anul viitor. Acest lucru presupunând că regimul sancțiunilor nu va fi înăsprit, iar petrolul nu mai scade. Ieri, însă, petrolul Brent a scăzut sub 60 de dolari pe barili, cel mai mic preț din ultimii aproape șase ani. Fără bani și cu venituri reduse dramatic, economia rusă este în pericol să intre pe panta falimentului.
