Poziţia premierului Victor Ponta privind dreptul de veto la Consiliul European dedicat bugetului 2014-2020 este “neinspirată”, pentru că, dacă toţi s-ar duce la astfel de reuniuni cu mandate nenegociabile, UE s-ar destrăma, comentează Deutsche Welle, citat de Realitatea.net.
Atitudinea adoptată de primul ministru Victor Ponta care a vorbit despre posibilitatea recurgerii la dreptul de veto în cazul celor mai nefavorabile propuneri a surprins nu pentru că România sau Bulgaria sau Polonia nu ar avea dreptul să se opună, ci pentru că nici România şi nici alte ţări care se consideră dezavantajate nu sunt singure şi pentru că oricum este vorba de un proces de negociere aflat în plină desfăşurare”, notează Deutsche Welle, adăugând şi Franţa a fost prima ţară care a anunţat că anumite propuneri i se par inacceptabile, chiar înainte ca Herman Van Rompuy să prezinte varianta de buget a Consiliului European.
Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, a afirmat într-un comunicat oficial că proiectul lui Van Rompuy, “nu constituie în niciun caz o bază de discuţii acceptabilă pentru Franţa cât priveşte nivelul cheltuielilor destinate politicii agricole comune”.
“Dar dacă toată lumea ar face la fel şi ar trimite la reuniunile Consiliului European, reprezentanţi cu mandate imperative, Uniunea s-ar destrăma într-o clipă. Bucureştiul nu poate impune reprezentantului său (preşedintele sau oricare altul) un mandat nenegociabil din două motive: pe de o parte România care nu a absorbit nici o zecime din banii disponibili are o poziţie foarte slabă, iar pe de altă parte acest tip de abordare este în principiu nerecomandabil”, notează DW.
Deutsche Welle consideră că bătălia României pentru bugetul Uniunii Europene pare “mai curând teoretică”. “Este firesc şi legitim să încerce să obţină cel puţin la fel de mult ca şi până acum, dar gradul redus al absorbţiei fondurilor de coeziune ridică întrebări serioase privind posibilităţile sale reale. Dacă România a atras abia o zecime din sumele puse la dispoziţie şi chiar şi această infimă parte este grevată de bănuieli sau dovezi clare de corupţie, reprezentanţii României, oricare ar fi aceia nu vor avea argumente puternice de partea lor. Este ceva care nu mai ţine de abilitatea diplomatică sau de talent persuasiv”, precizează DW, adăugând că singura modalitate prin care România mai poate influenţa în folosul ei deciziile liderilor europeni este oferită de grupul “Prietenii coeziunii”.
Victor Ponta a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că propunerea de buget a lui Herman Van Rompuy care presupune scăderi atât la politica agricolă comună, cât şi la politica de coeziune, este ,,inacceptabilă” şi a susţinut că i-a prezentat preşedintelui Traian Băsescu poziţia Guvernului de a manifesta în cadrul Consiliului ,,o opoziţie fermă”, invocând chiar şi folosirea dreptului de veto al României în cazul în care această propunere ar constitui finalul negocierilor.
Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a avut vineri o declaraţie mai nuanţată, precizând că propunerea de buget a lui Herman Van Rompuy este “inacceptabilă” şi “dacă nu va exista o modificare a ei, partea română poate să meargă până la a se opune acestei propuneri”.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri că dreptul de veto se foloseşte în Consiliul European doar dacă unei ţări i se încalcă Tratatul de aderare sau i se impun condiţii diferite faţă de ale altor state.
“De la anunţul de ieri (n.r. – joi) făcut public, toate statele contributoare, şefii lor de stat s-au băgat sub birouri, sunt într-o alertă că România pune veto. Cred că sesizaţi ironia. Nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles. Şi eu sunt pregătit să utilizez dreptul de veto dacă se încalcă Tratatul”, a declarat Traian Băsescu, întrebat dacă are aceeaşi poziţie ca cea a premierului Victor Ponta privind folosirea dreptului de veto, dacă se fac reduceri mari la politica de coeziune şi la politica agricolă comună în bugetul 2014-2020.
“De opt ani n-am văzut niciun stat făcând un veto în Consiliul European, atunci când nu s-a încălcat Tratatul. N-am văzut. În rest, misiunea liderilor europeni este să stea acolo până găsesc soluţii”, a mai spus preşedintele, reamintind că pentru negocierea bugetului 2007-2013 au fost necesare 3 zile şi 2 nopţi, iar România a obţinut “un buget pe care nu reuşeşte să-l cheltuiască”.
“Nu te poţi duce la donatori să spui ‘doamna Merkel, dacă nu-mi dai atât, eu îţi trântesc un veto de nici nu mai pleci de la Berlin’. E ridicol. Veto-ul se utilizează – şi eu sunt un adept al utilizării lui – în situaţia în care se încalcă Tratatul”, a precizat Traian Băsescu, adăugând că mcanismul unui ceasornic nu e “uficient de fin pentru a fi comparat cu fineţea negocierilor care se duc în Consiliul European când este vorba de bani”. “Dar nimeni nu ţipă, nimeni nu dă cu pumnii în masă şi nimeni nu ţipă ‘noi punem veto de la intrarea pe uşă’ “, a mai spus şeful statului.
