Procurorii DNA au cerut, ieri, un spor de un an închisoare pentru fostul premier Adrian Năstase, prin aplicarea legii penale mai favorabile.
Suplimentul de pedeapsă a fost cerut de Parchetul Anticorupție în urma solicitării lui Năstase de a-i fi contopite pedepsele primite în dosarele “Trofeul Calității” (doi ani închisoare) și “Zambaccian” (patru ani închisoare).
Prin contopirea pedepselor, lui Năstase i se scade din ultima pedeapsă de patru ani închisoare, pe care o execută acum, partea de închisoare executată deja (primită în primul dosar penal).
Reamintim că în primul dosar (“Trofeul Calității") Năstase a fost condamnat pentru corupție la doi ani închisoare, din care a executat doar opt luni deoarece a fost eliberat înainte de termen, pentru bună purtare.
În al doilea dosar ( “Zambaccian”) Năstase a fost condamnat, tot pentru corupție, la patru ani închisoare, pedeapsă pe care o execută acum.
Contopirea pedepselor primite de Năstase în cele două dosare penale se judecă de o instanță a Tribunalului București. Următorul termen acordat de instanță pentru analizarea contopirii pedepselor lui Năstase este data de 8 mai.
De ce DNA a cerut un spor de DOAR un an închisoare
DNA a cerut instanței de judecată de la Tribunalul București un spor de doar un an închisoare deoarece se aplică legea cea mai favorabilă.
În replică la solicitarea DNA de a i se administra un spor de pedeapsă de un an închisoare după contopirea pedepselor, fostul premier al României, Adrian Năstase, a anunțat că renunță la cetățenia română.
Renunțarea la cetățenie nu se poate face cât timp solicitantul se află în perioada executării unei pedeapse cu închisoarea, lucru știut de Năstase pentru că este profesor de Drept. Atunci, de ce a făcut-o? Pentru a stârni compasiune?!
De altfel, Năstase, în loc să fie supărat, ar trebui să mulțumească Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a decis că legea mai favorabilă se aplică inclusiv în instituția contopirii pedepselor.
Dacă ar fi fost să se aplice legea actuală (adică noile coduri penale, intrate în vigoare la data de 1 februarie 2014), instanța ar fi fost OBLIGATĂ să-i dea fostului premier un spor de doi ani închisoare ( se dă obligatoriu un spor de o treime din suma pedepselor administrate în dosarele penale, iar suma lor, în cazul Năstase, e de șase ani).
Cu alte cuvinte, Năstase este avantajat de aplicarea legii mai favorabile, impusă de curând de către Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o hotărâre prealabilă pentru aplicarea unitară a noilor legi penale.
Prin APLICAREA legii mai favorabile, DNA a avut posibilitatea să ceară un spor de DOAR un an închisoare deoarece Adrian Năstase a săvârșit acte de corupție în concurs real de infracțiuni ( în limbaj comun: înainte de a fi condamnat într-un dosar penal, procurorii au început urmărirea penală înalt dosar de corupție în care a fost condamnat ulterior).
De ce se aplică un spor de pedeapsă când e vorba de contopirea pedepselor primite în mai multe dosare penale? Ne explică atât codurile penale, cât și practica europeană: sporul de pedeapsă se aplică pentru a descuraja săvârșirea de infracțiuni.
Comisia Europeană, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), a cerut României să descurajeze săvârșirea de infracțiuni de corupție prin aplicarea de pedepse aspre de închisoare cu executare tocmai pentru a descuraja săvârșirea faptelor de corupție.
Sporul de pedeapsă, care se aplică la contopirea pedepselor pentru infracțiuni concurente ( cum este cazul lui Adrian Năstase), trebuie să reflecte politica judiciară unitară care să descurajeze corupția. România s-a angajat în fața Uniunii Europene că va combate corupția inclusiv prin aplicarea de pedepse severe conținute în texte de lege, iar sporul de pedeapsă este o formă de descurajare a săvârșirii infracțiunilor.
