Acţiunile fondurilor speculative – hedge funds – contra yuanului intervin într-un moment dificil pentru liderii chinezi, şi investitorii estimează că economia chineză va putea cu greu să evite o „aterizare dificilă“. Noile atacuri contra yuanului chinez reprezintă existenţa unei confruntări între Wall Street şi liderii celei de-a doua mari economii mondiale.
Fondatorul şi preşedintele fondului Hayman Capital Management, Kyle Bass, a vândut majoritatea investiţiilor sale în acţiuni şi obligaţiuni pentru a se concentra asupra scurt-circuitării monedelor asiatice, în special yuanul şi dolarul din Hong Kong.
Este cea mai mare acţiune concertată pe care firma cu sediul la Dallas a declanşat-o după ani de zile în care a pariat contra pieţei imobiliare americane. Miliarde de dolari, inclusiv împrumuturi, sunt puse în joc, investitorul estimând că în următorii trei ani yuanul va pierde circa 40% din valoare.
Miliardarul Stanley Druckenmiller, gestionarul fondului Quantum al lui George Soros, fondatorul Appaloosa Management, David Tepper, şi proprietarul Greenlight Capital, David Einhorn, s-au alăturat jocului contra yuanului declanşat de Kyle Bass, fiecare precizând că deţine opţiuni asupra deprecierii yuanului.
„Aterizare lină“…
Autorităţile de la Beijing se bat pe mai multe fronturi pentru gestionarea unei „aterizări line“ a economiei, faţă de un sistem bancar foarte îndatorat şi care înoată în tranziţia spre o creştere a consumului. Acordarea unei atenţii speciale slăbirii yuanului, a dus rezidenţii chinezi şi investitorii străini spre un exod de capital. Deşi încă deţine cea mai mare participare în rezervele de schimb de 3,3 miliarde dolari, China a cunoscut ieşiri de capital enorme în ultimele luni.
Fondurile speculative pariază că Beijing va lăsa moneda sa să slăbească mai mult, cu scopul de a pune capăt fluxului de bani care părăsesc ţara şi de a relansa creşterea economică. Efortul este riscant, mai ales că acţionează asupra unei monede a cărei valoare este fixată de piaţă. Economia gestionată de statul chinez conferă guvernului un anumit număr de pârghii de acţiune şi dispune de resurse enorme. În ultima perioadă, instituţiile de stat au achiziţionat yuani pe piaţa din Hong Kong, unde străinii îşi plasează majoritatea investiţiilor şi unde costurile de creditare au crescut de la zi la zi la 66%, ceea ce face dificilă finanţarea pe termen scurt şi trimite yuanul în creştere.
Situaţia a devenit mai tensionată după ce investitorul miliardar George Soros declara la Forumul Economic Mondial de la Davos că „o aterizare brutală este practic inevitabilă“ pentru economia Chinei. El declarat că pariază contra ţărilor producătoare de materii prime şi a devizelor asiatice. Câteva zile mai târziu, un comentator citat de agenţia de ştiri oficială Xinhua News avertiza că „speculatorii radicali“ care încearcă să vândă sau să parieze contra monedei chineze „vor suferi pierderi enorme“ pentru că autoritatea monetară chineză ia „măsuri eficiente pentru stabilizarea valorii yuanului“.
Asemănare cu criza creditelor toxice
Analiza sistemului bancar al Chinei a permis experţilor de la Hayman Capital să concluzioneze că neplăţile, care în prezent constituie 2% din totalul împrumuturilor, vor începe să crească rapid. Iar guvernul chinez se va vedea obligat să cheltuie zeci de mii de miliarde dolari pentru recapitalizarea băncilor, ceea ce va duce la slăbirea yuanului. Wall Street Journal arată că acest scenariu este similar cu cel din criza creditelor toxice din SUA, unde salvarea băncilor americane de către FED a provocat deprecierea dolarului. Confruntarea actuală a devizelor aminteşte de marile bătălii cum ar fi pariul lui Soros contra lirei sterline acum un sfert de secol. În 1997, premierul Malayesiei îl acuza pe Soros pentru cursa contra ringitt în timpul crizei asiatice. Druckenmiller, director pentru investiţii pentru Soros Fund management, declara la acea vreme că fondul Soros scurtcircuitase deja ringitt-ul, cumpărând în acea monedă în timpul crizei, amortizîndu-i căderea.
Jocul Japoniei
Banca Japoniei a lansat ofensiva în războiul devizelor şi aplicând o rată negativă a căutat şi a reuşit să deprecieze yenul. O mişcare care va necesita replici pretutindeni în lume şi va anunţa un angrenaj periculos. Decizia Băncii Japoniei deschide un nou capitol în războiul devizelor. Alegerea acestei arme, utilizată la 29 ianuarie de guvernatorul Băncii Japoniei (BoJ), Haruhiko Kuroda, nu este anodină. Este clar că politica monetară niponă va trebui să răspundă deteriorării perspectivelor economiei nipone şi în special inflaţiei. Pentru exportatorii japonezi, în contextul încetinirii creşterii comerţului mondial, aprecierile yenului ar fi o catastrofă şi vor apăsa asupra perspectivelor întreprinderilor. Iar ajustarea yuanului chinez adaugă o presiune suplimentară pe BoJ.
China este clientul principal al Japoniei şi va trebui să reacţioneze rapid cu un gest la fel de forte, pentru a face presiune durabilă asupra yenului. Şi arma ratei negative a devenit indispensabilă. Între Beijing şi Tokio, alte state emergente din Asia centrală – Taiwan, Coreea de Sud sau Indonezia – vor fi tentate să riposteze pentru a nu suferi o contralovitură a acestei bătălii a devizelor. Decizia Japoniei a relansat acest război.
Beijingul caută evitarea degringoladei yuanului, dar recenta decizie a Băncii Japoniei riscă să ducă întreprinderile chineze sub apăsarea greutăţii unui yuan forte.
