Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Tragedia de la blocul "Carlton"

Cutremurele din zona Vrancea afecteaza peste 60% din teritoriul tarii. Numai in secolul trecut au avut loc trei cutremure puternice, de sursa vranceana, cu magnitudine pe scara Gutenberg-Richter cel putin egala cu 7: in 1940, 1977 si 1986. ...

Share

Romulus Cristea 0 comentarii

10.11.2006 - 00:00
Cutremurele din zona Vrancea afecteaza peste 60% din teritoriul tarii. Numai in secolul trecut au avut loc trei cutremure puternice, de sursa vranceana, cu magnitudine pe scara Gutenberg-Richter cel putin egala cu 7: in 1940, 1977 si 1986.
10 noiembrie 1940, ora 3.39. Un seism devastator, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, a zguduit, pe o arie de 80 de mii kilometri patrati, zeci de localitati din Romania. Cutremurul a produs importante pierderi umane si pagube materiale.
Cutremurul din noiembrie 1940 a cauzat peste 1.000 de pierderi de vieti, circa 4.000 de raniti si un numar considerabil de prabusiri si avarieri ale unor cladiri joase cu schelet de beton armat.
Tragedia cea mai mare a avut loc la Bucuresti, unde s-a prabusit blocul "Carlton", cu 14 etaje. Alte zeci de cladiri inalte, cu stalpi si grinzi din beton armat, au suferit avarii, multe dintre ele prabusindu-se la cutremurul din 4 martie 1977, iar o alta parte dintre ele care a rezistat pana in zilele noastre constituie fondul grav afectat, incadrat in clasa l de risc seismic si care necesita consolidari urgente. Trebuie precizat ca Planul director de sistematizare a Bucurestiului, elaborat de Primarie in anul 1935, a stat la baza realizarii majoritatii cladirilor inalte din centrul Capitalei. Acest plan a prevazut pentru zona centrala realizarea de constructii cu 6-7 niveluri la fatada, la care se adaugau 1-3 niveluri partiale (etaje retrase de la fatada). Astfel de cladiri sunt amplasate pe o arie cvasicirculara intre Piata Romana, Piata Unirii, Cismigiu, Vasile Lascar, Calea Mosilor.

S-a prabusit cea mai inalta constructie

Arhitectul Camil Roguski isi aminteste: "Am simtit o formidabila zgaltaiala si un huruit ingrozitor. Am iesit in curte. Am observat o gramada de case mici care aveau oarece stricaciuni, hornuri cazute si tigle picate, dar nu am vazut in jurul meu case distruse. Oamenii plangeau, erau speriati. Am auzit zvonul ca s-a prabusit un bloc mare in Piata Universitatii. Am plecat pe jos pana acolo. Strazile din jur, Bulevardul Magheru erau blocate, iar strada cu blocul "Carlton" era plina cu mormane de caramizi. Se prabusise Carltonul, situat pe Strada Regala, colt cu marele Bulevard Magheru.
Au inceput sa apara camasile verzi cu diagonala (legionarii - n.n.) si bineinteles armata. Multi dintre mortii si ranitii de la acel cutremur au fost ca urmare a tiglelor cazute si a cosurilor prabusite".
O alta marturie importanta (publicata in "Magazin istoric") este cea a academicianului Constantin Balaceanu-Stolnici: "In noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940 (sambata spre duminica) se produce marele cutremur. Atunci in Bucuresti s-a prabusit blocul Carlton, omorand cea mai mare parte din locatari, printre care I. Vasilache, compozitor si cantaret, care formase in ultimii ani celebrul cuplu de comici muzicali Stroe si Vasilache. Cu acest prilej, legionarii organizati in echipe au facut imense eforturi de degajare a daramaturilor, desigur ca sa-si faca un capital politic, asa cum avea sa faca si N. Ceausescu dupa cutremurul din 1977. Este singurul moment cand legionarii au beneficiat de o oarecare simpatie in randul majoritatii populatiei din Bucuresti".

Supravietuitorul de la ultimul etaj

Locatarii de la "Carlton" erau romani, dar si foarte multi nemti. Imobilul era construit ca bloc de locuinte. Jos erau niste magazine, iar in stanga erau un cinematograf si o sala de proiectii, construita pe niste arce de beton armat care se sprijineau pe acest colos de bloc, pe un fel de "umeri", niste console.
"Locatarii au avut un sfarsit tragic. Au fost peste 150-160 de morti (in alte publicatii ale vremii se vorbeste de o cifra de 200-220 morti - n.n.). Se pare ca singurul om care a scapat a fost un paznic. La acea vreme, incepuse deja ca imobilele sa fie pazite de oameni care stateau pe terase. Aparusera antiaeriane pe terasele blocurilor. A scapat acel paznic care, fiind o zi mohorata, era imbracat cu o pelerina. Deoarece s-a prabusit etaj peste etaj, prima oara parterul, apoi si restul etajelor, din cauza suflului, paznicul a cazut spre parter, caderea fiind atenuata si de acea pelerina, care s-a comportat ca un fel de parasuta. S-a spus despre omul acela ca a innebunit si a albit in cateva secunde. Tot ce mai stiu despre paznic este faptul ca a supravietuit mult timp dupa evenimente. A inceput sa iasa fum din ruinele acestui bloc. Auzisem ca mai multi oameni, cei care locuiau la subsolul imobilului, inca mai traiau. Exista un telefon care comunica cu exteriorul. Se cerea ajutor pentru ca se sparsesera conductele de apa, subsolul se inunda si pericolul era de moarte prin inec. S-a incercat inchiderea apei, dar ghinionul cel mai mare era ca in subsol s-a spart si rezervorul de pacura folosit la instalatia de incalzire. Pacura s-a scurs deasupra apei si a luat foc. Acei oameni au murit in chinuri ingrozitoare, arsi", a relatat arhitectul Rogulski.

Inchisoare, apoi achitare pentru arhitect

Blocul Carlton era un bloc din beton armat, o noutate pentru inceputul secolului 20. Nimeni nu prea stia care vor fi, in timp, evolutiile unei cladiri care va fi construita din beton armat. S-a pus problema ce s-a intamplat cu acest bloc si de ce s-a prabusit. Au fost mii de zvonuri. Una dintre teorii a fost ca blocul a fost proiectat gresit. Alte variante aduceau vorba despre furturile de materiale ale antreprenorilor. Proiectantul, unul din marii arhitecti ai vremii si un filozof al arhitecturii, printul G.M. Cantacuzino, din familia Cantacuzinilor, profesor de istoria arhitecturii la Facultatea de Arhitectura, un om foarte talentat, a fost considerat vinovat si condamnat la inchisoare. Constructorul a avut aceeasi soarta.
Dupa o perioada, comisia de ancheta a stabilit o serie de cauze particulare care au dus la prabusirea cladirii, cauze care, se pare, nu se datorau arhitectului. G.M. Cantacuzino a fost scos de sub urmarire penala si apoi, se pare, achitat.
"Dupa trei ani de zile de la accidentul cu seismul, ne-a tinut noua, studentilor de la arhitectura, o prelegere in care s-a disculpat de grava invinuire si ne-a spus cam care ar fi cauzele acestui dezastru. In primul rand, a fost vorba de un cutremur puternic, intr-o epoca mai moderna", a relatat Roguski.
La acea data, cladirile erau construite pe criterii strict gravitationale, nu existau norme antiseismice. Din punct de vedere static, calculele au fost corect facute. Se pare ca de vina au fost arcele de beton armat ale cinematografului alaturat care se sprijineau in console pe acest bloc si care, probabil, au ingradit anumite miscari ale imobilului, conducand intr-un final la prabusire.

Cutremurul a avut un presoc

Cutremurul din 1940 nu este cel mai mare care s-a dezlantuit in Romania. Un seism ingrozitor a avut loc si la inceputul secolului 19, la data de 26 octombrie 1802, despre care se presupune ca a avut, pe scara Richter, o magnitudine de 7,9-8. Cronicile vremii vorbesc despre panica care a cuprins populatia si de distrugerile intalnite la tot pasul, mai ales in Bucuresti.
S-au prabusit, transformate in moloz, Manastirea Cotroceni si celebrul Turn al Coltei. Biserica Elefterie a ramas fara doua turle, care au fost reconstruite abia in anul 1867.
Cutremurul de la 10 noiembrie 1940 a fost precedat de un presoc, un cutremur care a avut loc la data de 22 octombrie 1940, cu o magnitudine de 6,8. Conform studiilor efectuate de specialisti, la cutremurul din noiembrie 1940 60% din persoane au iesit din locuinte. Din cei ramasi in interiorul locuintelor, 60% s-au asezat (probabil instinctiv, neexistand la acea vreme vreo forma de educatie privind comportarea in cazul seismelor puternice) sub tocul usii sau langa un perete, iar 40% nu au incercat sa se protejeze. Seismul a avut loc noaptea, cand comportarea populatiei trezita brusc din somn este alta decat in mod normal.

"Asteptam sfarsitul lumii"

Aflat in casa parinteasca din zona Aleea Dudesti-Nerva Traian, Emil Moraret isi aminteste cum a fost surprins de cutremur: "Aveam impresia ca secundele se dilatau, ca nu mai trece timpul. Mama a avut o reactie dificila. Ne-am dus in dormitor, ne-am asezat in genunchi, ne-am pus o perna pe cap, ne rugam si asteptam sfarsitul lumii. Dar sfarsitul lumii nu mai venea... Mama a luat o icoana in mana. Am iesit din casa si am mers la niste rude din apropiere. Pe strada la noi nu fusesera victime, erau doar cosuri si tigla cazute. A doua zi am mers si am vazut echipele legionare si armata care scoteau molozul la "Carlton". La blocul "Dunarea" am vazut cum cazuse o bucata de fatada si se vedeau oamenii in apartamente strigand dupa ajutor. O alta imagine care mi-a ramas in memorie este cea a sutelor de cadavre mutilate intinse pe iarba, in fata Facultatii de Medicina, pentru ca acolo era o prosectura. In perioada urmatoare am aflat ca dezastrul de la "Carlton" s-ar fi produs din cauza unui patron care inchiriase la subsol un spatiu si, dorind sa faca o sala de cabaret, ar fi distrus unul din stalpii de sustinere. Tin minte ca a existat o ancheta in acest sens".

La "Carlton" au murit oameni cunoscuti

Tutu Georgescu, sotia celebrului dirijor George Georgescu, directorul Operei Romane, venise in acele zile la Bucuresti, sosind de la mosia Romanati. "Politia legionara si jandarmii intrasera in casa mea si incercasera sa ma retina deoarece refuzaseram sa oferim informatii pentru un recensamant agricol. Am venit cu automobilul la Bucuresti, am fost la Mihai Antonescu sa reclam situatia, dupa care m-am dus la casa din Bucuresti, de pe Washington 9. Ne-am culcat. Noaptea tarziu, a inceput sa se miste casa parca ar fi fost pe rotile. Eu si sotul meu am sarit din pat si ne-am dus sub o grinda de beton. A inceput o a doua smucitura. Aveam o candela in casa si cand a sarit din cui, din cauza smuciturilor, buimaciti de somn, ne-am speriat. Am sunat la mama care statea pe Modrogan 1 (actuala Rabat). A doua zi, sotul meu s-a dus la repetitie. Eu m-am dus sa rezolv unele probleme cu mosia. Cazuse "Carlton", murisera oameni cunoscuti, un cantaret celebru de la Opera. Se vorbea ca a scapat un copil aflat intr-un carucior. Cladirea fusese facuta de George Cantacuzino si Vasile Arion, oameni seriosi care proiectasera si hotelul "Rex", la mare".

Cum a scapat Pastorel Teodoreanu

Alexandru Teodoreanu, var primar cu Al. O. Teodoreanu (avocat si scriitor), cunoscut si sub pseudonimul Pastorel, isi aminteste: "Dormeam in casa mea de pe strada Caragiale. Noaptea, am primit un telefon. La inceput, nu-mi dadusem seama cine era, cu toate ca la capatul celalalt al firului era un cunoscut. Fusesem anuntat ca s-a prabusit blocul "Carlton". Eu nu simtisem cutremurul. Am plecat repede spre acel loc. Intamplator, acolo locuia un var primar de-al meu, Al. O. Teodoreanu.
In acea vreme, Pastorel era burlac si avea o garsoniera acolo, unde in mod normal locuia. Norocul a facut ca exact in acea zi sa nu fie acasa, a venit abia spre zori, pe la ora 5. Cand am ajuns la "Carlton", blocul nu mai exista. Erau echipe de interventie. Se vorbea despre un pompier aflat la ultimul etaj si care a scapat cu viata. Am ramas la fata locului pana spre orele diminetii. Se sapa in moloz. Pana cand am plecat, nu am vazut nici o victima scoasa. In zona centrala a orasului nu am remarcat alta cladire prabusita, nu a fost dezastrul pe care l-am trait la cutremurul din martie 1977".

S-a prabusit "universitatea comunistilor"

La cutremurul din 10 noiembrie 1945 s-a prabusit inchisoarea Doftana, din judetul Prahova, folosita in anii '30 pentru incarcerarea detinutilor politici comunisti. Cladirea se afla de ani de zile intr-o stare evidenta de degradare si existasera avertismente ale specialistilor privind precaritatea constructiei. Penitenciarul de barbati Doftana era cunoscut si sub numele de "universitatea comunistilor", aici fiind inchisi de-a lungul vremii membrii din conducerea Partidului Comunist din Romania sau lideri ai unor miscari greviste. La Doftana fusesera inchisi, de exemplu: Gheorghe Apostol, Nicolae Ceausescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Max Goldstein (anarhistul care a incercat sa-l asasineze pe Constantin Argetoianu, ministrul Afacerilor Interne) si altii. In noaptea cutremurului au fost inregistrate mai multe victime, morti si raniti. Unul dintre cei care si-au pierdut viata sub daramaturile de la Doftana a fost Ilie Pintilie, unul dintre liderii ceferistilor pe durata grevelor din 1933.
Dupa prabusirea constructiei, detinutii au fost transferati la inchisoarea din Caransebes, iar mai tarziu in lagarul de la Targu-Jiu.
Pe langa Capitala, puternic afectate au fost zonele centrale si de sud ale Moldovei. Conform insemnarilor dnei Elena Teodoreanu (pastrate in arhiva Nick Teodoreanu), din localitatea Brusturoasa, judetul Bacau, "cutremurul a fost atat de mare incat oamenii s-au aruncat imediat speriati cu burta pe pamant, iar casele din lemn au cazut, piatra din fundatie a sarit de la locul ei, pomii se plecau si nucii batrani au crapat".
Au fost afectate puternic constructiile amplasate in localitatile din zona epicentrala: Focsani, Galati, Barlad, Braila si Buzau. Orasul Panciu, din Vrancea, a fost practic distrus in totalitate, bisericile si imobilele de locuit facandu-se una cu pamantul.
Cutremurul, de orgine vranceana, s-a produs la o adancime de 133 kilometri si a a vut o durata de cateva zeci de secunde. Numarul mortilor si ranitilor este doar estimat, neexistand un centralizator cu victimele, in acea perioada, din cauza razboiului, informatiile de presa fiind cenzurate de armata.
Printre cladirile grav afectate de cutremurul din 1940 amintim: Biserica Romano-Catolica din Buzau, Manastirea Caldarusani, Foisorul de Foc din Campulung, Biserica Stavropoleos din Bucuresti, Parohia Sascut-Sat, Palatul Culturii din Iasi si multe altele.
La Bucuresti au mai fost afectate: Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" (s-au distrus unele exponate extrem de valoroase) si Sala Adunarii Deputatilor, actualul Palat al Patriarhiei, a carei cupola s-a prabusit, cladirile Politehnicii si laboratoarele de la Polizu si altele.
Daca pana in anii '40, majoritatea cladirilor erau proiectate si construite pe criterii strict gravitationale de transmitere a fortelor, practic fara nici un fel de protectie in cazul unui cutremur, dupa aceasta data, treptat, in tara noastra au inceput sa se studieze si sa se aplice norme obligatorii de proiectare antiseismica raportate la standardele, cunostintele si cercetarile stiintifice existente.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...