Cei şaisprezece penali cistigatori in mari orase au primit in total, la nivelul intregii tari, doar 393.287 de voturi. Acestora li se mai pot adauga alte citeva zeci de mii de voturi acordate unor primari cu probleme in justitie proveniti din diverse comune.
Încă de la primele rezultate ale alegerilor de duminica, care au consfintit victoria unor penali s-a lansat pe piata o idee extrem de periculoasa: aceea ca votul dat unor primari penali reprezinta in fapt o infringere a DNA si o respingere de catre populatie a anticoruptiei, care este un esec. Ideea este sutinuta de politicienii penali si de goarnele lor mediatice in campania furibunda impotriva DNA, care a inceput cu mult inaintea acestor alegeri. DNA se bucura de o mare sustinere in rindul populatiei, fiind creditata in mai multe sondaje cu procente care sar binisor de 55%. Alegerea a şaisprezece primari penali in orase mari, inclusiv in doua sectoare din Bucuresti, se muleaza pe tip de argumentatie folosita de politicienii penali.
Lucurile nu stau, insa, deloc asa. O dovedeste aritmetica simpla a cifrelor care se ascund in spatele imenselor procente obtinute de penali in contextul prezentei reduse la vot. In realitate, la o populatie cu drept de vot de18.272.623 de persoane, potrivit cifrelor oferite de Autoritatea Electorala Permanenta, si la o prezenta la urne, nivelul intregii tari, de 48,43%, adica de 8 849 431 de persoane, cei şaisprezece penali cistigatori in mari orase au primit in total, la nivelul intregii tari doar 393.287 de voturi. Acestora li se mai pot adauga alte citeva zeci de mii de voturi acordate unor primari cu probleme in justitie proveniti din diverse comune. Adica, in Romania, penalii au fost votati de maximum 450.000 de cetateni. La nivelul tarii, ca sa folosim procentele atit de dragi, asta inseamna aproximmativ 2,5% din populatia cu drept de vot si 5,08% din cei care s-au prezentat la urne.
