Afacerea Tapie reintră în scenă cu dovezi care implică noul director al FMI, Christine Lagarde. Justiţia franceză a decis declanşarea unei anchete a fostului ministru al Economiei pentru „complicitate la fals” şi „deturnare de fonduri publice”.
Preşedintele Curţii de Justiţie a Republicii (CJR), singura instanţă din Franţa abilitată să judece miniştri pentru fapte comise în exerciţiul funcţiunii, a anunţat ieri emiterea unui aviz favorabil pentru anchetarea Christinei Lagarde.
Trei magistraţi vor conduce investigaţiile privind rolul lui Lagarde într-o afacere juridico-financiară legată de controversatul om de afaceri Bernard Tapie, în epoca când era ministru de Finanţe, fiind suspectată de către Parchetul francez de abuz de putere.
Avocatul ei a asigurat că deschiderea acestei anchete nu este „incompatibilă” cu „func-ţia actuală de director general” al FMI.
La cererea procurorului general al Curţii de Casaţie, CJR a deschis o anchetă în mai 2011 privind alegerea de către fostul ministru al Economiei a unui arbitraj privat în afacerea Tapie care a privilegiat omul de afaceri şi a prejudiciat statul cu peste 200 milioane euro. Christine Lagarde, când era ministru, s-ar fi făcut vinovată de abuz de putere în reglarea unui litigiu de afaceri foarte complex în care se opuneau Bernard Tapie şi o structură publică care gestiona activele băncii Credit Lyonnais, salvată de la faliment în anii 1990 de statul francez. Pentru a evita proceduri îndelungate şi a tranşa acest litigiu de vânzare de către Credit Lyonnais a grupului Adidas, fostă proprietate a omului de afaceri, Christine Lagarde a ales o justiţie privată în pofida avizului serviciilor ministerului său. Decizia dată în 2008 de această instanţă a fost favorabilă lui Tapie, care a încasat personal peste 200 milioane de euro proveniţi din fonduri publice.
De ce Lagarde a impus un tribunal privat într-un conflict între un particular şi statul francez? Ca ministru al Economiei, ea a decis această soluţie ignorând contestările serviciilor juridice. Lui Lagarde i se reproşează că a ştiut de parţialitatea unor judecători-arbitri şi că a renunţat, în numele ministerului pe care îl conducea, la un recurs contra rezultatului controversat al arbitrajului, recurs, de asemenea, recomandat de serviciile juridice ministeriale.
Tribunalul arbitral, jurisdicţie privată, a condamnat structura publică ce gestiona pasivul băncii Credit Lyonnais să îi plătească lui Tapie daune de 285 milioane euro (400 milioane euro cu dobânzi). Deşi la acea vreme specialiştii au estimat că Bernard Tapie nu trebuia să primească decât 20-50 milioane euro de la stat, prin deciziile Christinei Lagarde, el şi-a umplut buzunarele cu un plus de 200 milioane.
Afacere sau complot
Totul a început în 1992, când guvernul a atribuit băncii Credit Lyonnais mandatul de vânzare a companiei Adidas, proprietate a grupului Tapie. Adidas a fost cumpărată pentru suma de 315,5 milioane euro de un grup de investitori în care figura şi o filială a băncii, cu 19% din acţiuni. Apoi banca a intrat în faliment şi a supravieţuit noii structuri preconizată de stat.
Grupul care cumpărase Adidas este condus de Robert-Louis Dreyfus care, la finele anului 1994, a decis achiziţionarea tuturor părţilor societăţii pentru dublul sumei obţinută din vânzare în vremea lui Tapie, adică 701 milioane euro. În acelaşi timp, tribunalul pentru comerţ din Paris a plasat societăţile lui Bernard Tapie în lichidare judiciară. Lichidatorii Grupului Tapie au acuzat Credit Lyonnais că a violat angajamentul în vânzarea Adidas. Ei au suspectat un complot între bancă şi membrii grupului de investitori, pentru a face ca Credit Lyonnais să devină parţial proprietară a societăţii pentru a o putea revinde lui Robert-Louis Dreyfus cu un profit de sută la sută.
>> În iulie, Consiliul de Stat a respins cererea unor deputaţi şi contribuabili de anulare a arbitrajului din 2008, blocând dosarul acestei afaceri care o implică pe Christine Lagarde.
