Rusia a lansat ieri construirea conductei de petrol Siberia-Pacific, destinata transportarii petrolului spre China si Japonia, tari insetate de energie si concurenti potentiali ai cumparatorilor europeni.
Taiset, din regiunea siberiana Irkutk, este punctul de plecare a traseului, prima parte urmand a se intinde pe o lungime de 2.400 de km, pana la Skovorodino, de unde va pleca un bransament destinat sa deserveasca China. Al doilea tronson, de 1.700 km, va lega Skovorodino de un terminal ce va fi construit pe malurile Pacificului. Decizia de lansare a lucrarilor vineri a luat prin surprindere responsabilii Transneft, monopolul rusesc al conductelor petroliere, „care erau pregatiti de multa vreme, dar nu stiau cand vor primi autorizatia finala”. Oricum, la ceremonie nu a participat nici un inalt reprezentant al statului, expertii apreciind ca decizia a sosit la timp pentru a permite ilustrarea concreta a avertismentului lansat Europei in aceasta saptamana de presedintele Vladimir Putin. Denuntand dificultatile companiilor ruse care doresc sa achizitioneze active in Europa, Putin a declarat ca, din cauza unui echilibru in relatiile energetice cu Europa, Rusia s-ar putea indrepta spre alte piete.
Una zice, alta face
Pentru Rusia, ale carei resurse in hidrocarburi reprezinta noua baza a puterii sale in plan mondial, aceasta conducta petroliera este o miza strategica de prim rang pentru a gasi noi cai de export si de reducere a dependentei relative fata de clientii europeni. Daca responsabilii politici, cu Putin in frunte, se straduie constant sa calmeze nelinistile Europei, asigurand ca Rusia este „furnizorul cel mai fiabil din lume”, directorul Transneft, Semion Vaincitok, a recunoscut in mod clar zilele trecute ca se doreste crearea unei concurente intre europeni si asiatici.
Gazprom a deschis cutia Pandorei
Tensiunile privind politica rusa a gazului au degenerat in aceasta saptamana intr-o confruntare verbala intre Moscova, care aspira la restabilirea puterii sale prin intermediul energiei, si Bruxelles, nelinistit de proiectele de expansiune a monopolului gazier rusesc, Gazprom.
Mastodontul gazului rusesc, din ce in ce mai impozant – capitalizarea sa bursiera a urcat miercuri pana la 266 miliarde de dolari, plasandu-l pe locul doi in randul companiilor energetice mondiale – a aruncat cu anateme spre UE, enervat din cauza obstacolelor puse in calea proiectelor sale, primind si sprijinul liderului de la Kremlin.
Gazprom, care controleaza 60% din imensele rezerve de gaze naturale ale Rusiei si dispune de un monopol asupra gazoductelor rusesti, nu mai doreste sa se opreasca la frontierele Europei, ci sa stapaneasca toate canalele de transport si de distributie pana la consumatorii finali.
Ca atare, are in vedere peste o duzina de achizitii in Europa, fiind sustinut de Putin, care, din Siberia, de la Tomsk, unde s-a intalnit cu cancelarul german, Angela Merkel, declara ca „asa ceva nu se poate”, precizand ca Moscova resimte ca o amenintare atitudinea Europei in domeniul energiei.
Moscova si-a regasit
puterea…
Consilierul economic al presedintelui Putin preciza ca actualele tensiuni dintre Rusia si partenerii sai europeni se datoreaza „puterii regasite a Moscovei”.
„Rusia a fost considerata un mic copil. Acum, ea creste si ridica vocea.” Or, tocmai acest apetit al puterii ruse pune probleme europenilor, care solicita o relatie mai echilibrata si sfarsitul monopolului Gazprom asupra gazoductelor.
Axa energetica Moscova-Berlin
In timp ce tonul urca intre Gazprom si europeni, la Tomsk, gigantul german BASF si grupul gazier rus au semnat un acord de schimb de active, confirmand legaturile privilegiate dintre Berlin si Moscova in domeniul energiei.
