Bulgaria este foarte vulnerabilă la schimbările politice provocate de criza din Ucraina, în raport cu alte ţări, foste comuniste din spatele Cortinei de Fier ca pro-occidentala Polonie sau România, alături de care a aderat la UE, în 2007, arată Reuters. Jocuri politice interne riscă să ducă la căderea fragilei coaliţii a premierului Plamen Oreşarski.
Bulgaria se confruntă cu cea mai severă dovadă de fidelitate faţă de UE de la intrarea sa în Uniune în 2007 care riscă să-i provoace dificultăţi economice şi o perturbare a climatului politic intern. Bulgaria a fost multă vreme o anomalie în Europa – o ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO dar care se simte apropiată de Rusia. Această tensiune a fost marcată şi mai mult de criza din Ucraina, mulţi bulgari considerându-se sub presiune pentru a opta între Moscova şi Bruxelles. Multe alte ţări ex-comuniste din UE menţin relaţii cu Moscova, dar majoritatea consideră Rusia ca un fost ocupant şi reprezintă în continuare o ameninţare. Bulgaria este diferită pentru că vede Moscova ca pe un prieten. Vechile relaţii economice şi culturale dintre Bulgaria şi Rusia fac statul bulgar cel mai apropiat de Moscova în cadrul membrilor UE. România, alături de care a aderat la Uniune în 2007, a început să respingă Moscova în perioada comunistă şi este mai puţin dependentă de aprovizionările energetice ruse.
Realitatea relaţiilor strânse dintre Bulgaria şi Rusia a fost dezvăluită indirect de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso după apariţia unor rapoarte ce confirmau „moartea” proiectului gazoductului South Stream, dorit de Gazprom şi care urma să treacă şi prin Bulgaria. Ceea ce reprezintă cea mai dură sancţiune a UE contra Rusiei. Într-un briefing cu politicieni bulgari, Barroso a avertizat ca ţara lor să nu stea deoparte de noua linie a UE privind proiectul South Stream şi să nu încerce boicotarea răspunsului unit al UE privind Ucraina. „Bulgaria să fie foarte prudentă”, a spus oficialul european subliniind că „sunt persoane în Bulgaria care sunt agenţii Rusiei”, aluzie la figurile partidului socialist, la guvernare, care au încercat să încheie un acord bilateral cu Kremlinul.
Pericolul pentru guvernul de la Sofia este ca partida naţionalistă, pe care socialiştii se bazează pentru a rămâne la putere, să ameninţe că îşi retrag sprijinul dacă Bulgaria susţine sancţiunile UE contra Kremlinului. Deocamdată, Sofia a trecut cu bine peste sancţiunile iniţiale ale UE contra Rusiei şi ministrul de Externe declara că nu va fi un veto la măsuri mai severe, dacă vor fi impuse.
În secret, pentru Kremlin
Bulgaria este considerată aliatul cel mai suplu al Rusiei în epoca sovietică şi acum liderii săi trebuie să se apere contra acuzaţiilor că Bulgaria este „un cal troian” în interiorul UE, lucrând în secret în interesul Kremlinului. Ţara este total dependentă de aprovizionările energetice ruse – peste 85% din gaz este cumpărat de la Gazprom, singura sa rafinărie de petrol este controlată de Lukoil şi unica centrală nucleară funcţionează cu combustibil rusesc.
În pofida aderării la NATO acum zece ani şi intrării în jocurile de război declanşate după criza Crimeii, forţele armate ale Bulgariei sunt şi ele dependente de Rusia pentru reparaţii şi piese de schimb pentru avioanele de fabricaţie sovietică. Rusia este al doilea cel mai mare partener comercial al Bulgariei şi impunerea unor sancţiuni severe Moscovei ar afecta peste 2.000 de întreprinderi bulgare, unde sunt angajate circa 80.000 de persoane, care depind de afacerile cu Rusia. Turiştii ruşi sunt baza industriei turistice a Bulgariei, care contribuie cu 13% la PIB şi există temeri că UE va limita intrarea ruşilor în spaţiul european.
Îngrijorările privind daunele economice a unui impas prelungit cu Rusia au alimentat nostalgiile comuniste ale vechii generaţii şi deziluzia crescândă faţă de UE şi înmulţirea cererilor de menţinere a legăturilor strânse cu Moscova.
