Intre anii 1990-2004 au fost taiate la ras circa 30.341 de hectare de padure, iar alte 95.077 hectare de padure au fost rarite. Numai in Vrancea au fost taiate la ras peste 1.400 de hectare de padure, iar alte 2.000 au fost rarite.
O padure creste in zece ani si poate disparea intr-o clipa
Inca din 1999, Comisia de ancheta din Camera Deputatilor privind situatia economiei forestiere din Romania atragea atentia ca asezari intregi din tara sunt in pericol deoarece s-a exploatat o cantitate prea mare de lemn, iar terenurile nu mai au stabilitate. „Datorita specificului activitatilor din economia forestiera si in mod deosebit din silvicultura, unde ciclurile de productie sunt extrem de lungi (100-150 de ani), precum si a sensibilitatii spatiului fizico-geografic romanesc, este necesar ca in aplicarea strategiei politicii forestiere deciziile de fond sa fie analizate si aprofundate, intrucat orice greseala majora nu va putea fi reparata decat extrem de costisitor si intr-un timp foarte indelungat, uneori chiar niciodata”, se mai preciza in raportul Comisiei de ancheta a Camerei Deputatilor, raport care dateaza inca din 1999 si care a fost ignorat de toti factorii cu functii de decizie in acest domeniu. Astfel, prejudiciul provocat fondului forestier a crescut de la an la an, cel mai mult avand de suferit padurile private.
Proprietari grabiti sa taie copacii
Un raport al defrisarilor ilegale facute intre anii 1990-2004 arata un fapt de-a dreptul socant: majoritatea proprietarilor de paduri si-au taiat padurea imediat dupa ce au primit-o in posesie. In alte cazuri, padurile au fost vandute unor „samsari” de masa lemnoasa sau au intrat pe mana lotrilor. Cifrele sunt ele insele graitoare. Astfel, pana la finele lui 2004 au fost taiate la ras 30.341 de hectare de padure si au fost rarite alte 95.077 de hectare din suprafetele retrocedate prin Legea 18/1991 si prin Legea 1/2000. „Judetul Vrancea ocupa locul fruntas, cu peste 1.400 de hectare de padure taiate la ras si alte 2.000 de padure rarita. Rarita este un fel de a spune, pentru ca in fapt pe aceste suprafete „rarite” cu greu poti gasi cativa copaci in picioare. De exemplu, pe un hectar de padure „rarita” din zona dealului Valea Campului sau a Vaii Babei se pot numara cu greu 15-20 de arbori care au ramas neatinsi”, ne-a precizat Laurentiu Dumitrache, directorul Directiei Silvice Focsani.
Legi cu lacune mari
O cauza a dezastrului din muntii Vrancei, si nu numai, este si faptul ca cele doua legi de retrocedare au mari carente, ele neprevazand expres obligativitatea persoanelor fizice de a administra padurile pe care le-au primit. Raportul comisiei mai arata ca intre anii 1990-1998 media anuala a lucrarilor de impadurire a fost de 13.000 de hectare, iar taierile de ingrijire au fost pe 280.000 de hectare. De asemenea, prejudiciile aduse fondului forestier au crescut de la 83.000 de metri cubi in 1989 la 122.000 de metri cubi in 1998. Si volumul masei lemnoase taiate ilegal a crescut foarte mult, de la 6.000 metri cubi in 1989 la aproape 10.000 de metri cubi in 1998. In acest mod prejudiciul adus fondului forestier in perioada 1990-1998 a fost de peste 35 de milioane de dolari USA. Astfel, in iulie 2005 s-a ajuns ca, din cauza defrisarilor iresponsabile de pe vaile raurilor Trotus, Putna, Naruja, Zabala, Susita, Ramnic sau Milcov, apele sa-si iasa din matca, iar Valea Siretului Inferior sa arate ca o adevarata delta, inundand zeci de localitati si provocand pagube materiale de peste 1.000 de miliarde (numai in Vrancea), precum si 16 victime omenesti.
