27.6 C
București
marți, 7 mai 2024
AcasăSpecialDepresia noastră cea de toate zilele

Depresia noastră cea de toate zilele

 

Am mai scris despre această maladie îngrozitoare, și mai scriu. Dincolo de toate suferințele și de toate problemele sistemului de sănătate, consider depresia inamicul numărul unu al omului în perioada actuală a civilizației. Este o boală care se insinuează în ființa umană pe foarte multe căi și este o boală extrem de perfidă.

Statisticile moderne arată că depresia va ajunge în următorii ani a doua cea mai răspândită boală, după cele cardio-vasculare. O ascensiune a unei suferințe care nu este legată de virusuri sau bacterii. În Dicționarul Larousse din 1998, depresia este definită ca o maladie mentală caracterizată printr-o modificare profundă a stării timice, a dispoziţiei, în sensul tristeţii, al suferinţei morale şi încetinirii psihomotorii, asociindu-se în general cu anxietatea. Depresia întreţine la pacient o impresie dureroasă de neputinţă globală și de fatalitate disperată. Poate provoca sentimente de culpabilitate și poate duce chiar la sinucidere. Am ales să folosesc această definiție, și nu una din lucrările științifice pe această temă, pentru că este cuprinzătoare și ușor de înțeles de către nespecialiști.

Cauzele depresiei sunt nenumărate. Pacienții cu boli incurabile sunt afectați adesea de depresie. Dar boala este provocată și de alți factori. La copii, plecarea părinților la muncă în străinătate poate naște această suferință. Adulții care rămân fără loc de muncă și nu își mai pot susține familia, tinerii care nu au perspective pentru a-și construi un viitor, vârstnicii care sunt tot mai singuri, care sunt uitați și abandonați de către copii sau prieteni – toate aceste situații pot duce la depresie. Mulți, prea mulți români trăiesc din plin insecuritatea fiecărei zile.

Există, de asemenea, o serie de factori favorizanți. Printre aceștia: pesimismul, negativismul, suprasolicitarea nervoasă, stresul, oboseala sau insomnia. Mai adaug aici dependența de droguri sau alcool. Pe lângă suferința emoțională și psihică, depresia atrage scăderea capacității de apărare a organismului. Sistemul imunitar este afectat, iar pacienții se pot îmbolnăvi ușor. Apar infecțiile respiratorii sau tulburările digestive.

S-a dovedit științific că există o legătură directă între depresie și cancer. Persoanele care suferă de depresie pot dezvolta în scurt timp neoplazii care au fost latente sau controlate, iar acest lucru se întâmplă tot din cauza scăderii potențialului imunitar al organismului.

Societatea care se „virtualizează“ într-o măsură tot mai mare este și aceasta periculoasă. Spațiul virtual este unul nonafectiv, un loc al interacțiunilor reci, un mediu periculos din perspectiva însingurării reale, dar de care foarte mulți oameni abuzează.

Dincolo de tratamentul medicamentos – atenție, depresia se tratează la medic! – există și o serie de lucruri pe care le poate face oricine pentru a evita să cadă în capcana aceasta despre care Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: Nicio armă nu este mai eficientă în mâna diavolului ca deznădejdea! Studiile au arătat că mamele care ascultă Mozart în timpul sarcinii au nașteri mai ușoare, iar copiii sunt mai calmi. Creierul are nevoie de stimuli pozitivi, iar muzica lui Mozart este un astfel de stimul.

Într-o lume care funcționează mult prea grăbit, în ritm de claxoane, trebuie să ne găsim timp pentru activitate fizică, pentru socializare reală, pentru citit cărți. Mai puțin calculator, mai puțin televizor, mai puțină telefonie mobilă. Mai multă viață reală înseamnă enorm pentru creier. O alimentație sănătoasă, cu multe fructe și legume, cu mese regulate, este extrem de importantă. Tutunul, drogurile, alcoolul – toate acestea pot fi evitate. Un pahar de vin roșu curăță capilarele creierului, dar o sticlă de vin este un pericol.

Forțând o comparație a noastră cu structura aproape umană a delfinilor, vom vedea că delfinii, care sunt vioi, înoată și vânează în grup, nu intră niciodată în depresie. Oare de ce?… Să ne opunem depresiei înseamnă să ne acordăm mai mult timp nouă înșine și să ne respectăm. Înseamnă să căutăm liniște, ordine interioară și bucurie. Neliniștea știrilor produce dependență. Și, oriunde te întorci, parcă te-ai obișnuit să vezi cenușiul lucrurilor, să simți presiune și să trăiești angoase. Să te opui depresiei înseamnă să alegi viața. Să o percepi cu toate simțurile și să o trăiești. Real, nu virtual.   

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

Jaqueline Cristian a fost învinsă de franţuzoaica de origine rusă Varvara Gracheva

Jucătoarea română de tenis Jaqueline Cristian a suferit o înfrângere în runda finală a calificărilor pentru tabloul principal de simplu al turneului WTA 1.000...

Despre iubirea creștină

Despre om se vorbește azi mai mult fragmentar – ca ființă capabilă să muncească, cerebrală, ca una care are idealuri și întreprinde, una  care...

Analiză: Trei din patru companii nu reușesc să gestioneze în mod eficient mobilitatea resurselor umane

Doar unul din patru angajatori (25%) dispune de o funcție de mobilitate pe deplin dezvoltată, iar trei sferturi (75%) nu reușesc să profite de...
Ultima oră
Pe aceeași temă