24.1 C
București
marți, 28 iunie 2022
AcasăSpecialDecizie istorică: Alianţa Nord-Atlantică se extinde în Balcani, în ciuda amenințărilor din...

Decizie istorică: Alianţa Nord-Atlantică se extinde în Balcani, în ciuda amenințărilor din partea Rusiei

Miniştrii de Externe ai ţărilor membre NATO au invitat miercuri micul stat Muntenegru să adere la Alianţa Atlanticului de Nord, decizie „istorică“ ce a provocat ameninţări din partea Rusiei.

În cadrul reuniunii de la Bruxelles a celor 28 de miniştri de Externe ai ţărilor membre NATO, statul Muntenegru a fost invitat să se alăture Alianţei, aderarea sa urmând să devină efectivă  peste un an  şi jumătate. Ea va fi precedată de o fază de negociere, urmată de o ratificare în parlamentele naţionale. Dorinţa Muntenegrului de aderare la NATO a primit recent susţinerea SUA, secretarul de stat american, John Kerry, subliniind din nou că „NATO nu reprezintă o ameninţare pentru nimeni“, iar invitaţia adresată Muntenegrului nu vizează Rusia. 

La 30 noiembrie, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, declara: „Va fi o decizie istorică, semnalând angajamentul nostru continuu în favoarea Balcanilor Occidentali şi politica noastră a porţilor deschise“. În septembrie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declara că orice expansiune a NATO este „o eroare, o provocare“ şi preciza în media rusă că politica NATO zisă a porţilor deschise este „o politică iresponsabilă care aduce atingere voinţei de construire a unui sistem de securitate egal şi împărtăşit în Europa“. Rusia a avertizat miercuri, 2 decem-brie, mai multe ţări ale Alianţei în privința acestei noi expansiuni a NATO, ştiut fiind că Moscova consideră lărgirea spre est a NATO ca pe o ameninţare strategică ce vizează reducerea sferei sale de influenţă. Moscova a încercat să mobilizeze opoziţia din mai multe ţări membre ale Alianţei, ca şi cea din comunitatea sârbă din Muntenegru, care a cerut un referendum.

Rusia duce de mulţi ani o politică de influenţă în Balcani folosind levierul solidarităţii pan-ortodoxe în Serbia, Macedonia, în Republica sârbă Bosnia și în Muntenegru, ca şi prin intermediul investiţiilor, în special în domeniul energiei. Miniştrii de Externe ai statelor membre NATO au rupt coope-rarea practică cu Rusia în aprilie 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a declanşat conflictul în estul ucrainean, care a ucis peste 8.000 persoane.

Ei continuă să discute cu Moscova prin căi politice şi militare.

Extindere spre est

După separarea sa de Serbia şi proclamarea independenţei în 2006, Muntenegru, ţară cu 630.000 locuitori, s-a angajat, asemenea altor ţări din Balcani, într-o apropiere de
NATO.

Şase ani după Albania şi Croaţia, ultimele ţări care s-au alăturat Alianţei în 2009, ade-rarea Muntenegrului are va-loare de simbol.

Trei alte state, Georgia, Bosnia-Herţegovina şi Macedonia, aspiră să adere la NATO, dar sunt mai puţin avansate în cererile lor. Cazul Georgiei este considerat în mod special sensibil. După intervenţia  sa militară în Georgia în vara anului 2008, Rusia a recunoscut independenţa republicilor georgiene separatiste Ossetia de Sud şi Abhazia şi prezenţa armatei ruse în aceste teritorii vizează blocarea intrării Georgiei în Alianţa Nord-Atlantică. Şi, dornice să menajeze Rusia, Franţa şi Germania se opun.

O altă problemă dificilă este şi cea a aderării Ucrainei. NATO susţine modernizarea capacităţilor militare ucrai-nene, dar aderarea dorită de Kiev nu este pe ordinea de zi. O majoritate a ţării vrea să evite provocarea Rusiei, relaţiile ruso-ucrainene fiind foarte tensionate după ane-xarea Crimeii şi în urma crizei din estul ucrainean. Aderarea la NATO prevede ca ţara candidată să-şi regleze conflictele teritoriale în curs, un alt mare obstacol pentru Georgia şi Ucraina. Tratatul fondator al Alianţei estimează că un atac comis contra unui a-liat este considerat un atac contra tuturor membrilor şi oferă garanţia unei protecţii pentru oricare dintre membri.

Strategie antirăzboi hibrid

La reuniunea de la Bruxelles, şefii diplomaţiilor din ţările Alianţei au adoptat o strategie pentru a răspunde  ameninţărilor tacticilor „războiului hibrid“. Anexarea Crimeii de către Rusia, care a recurs la forţe speciale fără nici un însemn militar, numite „mici omuleţi verzi“, s-a produs fără nici un foc de armă, strategia şi tacticile folosite de Kremlin fiind exemple de tip „război hibrid“. Este vorba de o combinaţie de ameninţări civile şi militare, de operaţiuni secrete şi publice, de propagandă şi minciuni, a declarat Stoltenberg, care a subliniat că „din acest motiv vom face capacităţile noastre mai reactive“ şi NATO va dezvolta şi capacităţile de informaţii, forţele sale speciale şi se va dota pentru a face față atacurilor cibernetice.

Kremlinul se simte ameninţat

Rusia a desemnat NATO ca principala ameninţare externă pentru securitatea sa în noua versiune a doctrinei sale militare, aprobată de preşedintele Vladimir Putin şi publicată la finele anului trecut. Doctrina evidenţiază îngrijorarea faţă de „întărirea capacităţilor ofensive ale NATO direct la frontierele ruse şi măsurile luate pentru desfăşurarea unui sistem global de apărare antirachetă în Europa de Est.

De asemenea, Moscova a de-nunţat de mai multe ori decizia Alianţei de a poziţiona trupe în mai multe ţări membre situate la frontierele ruse – ţările baltice sau Polonia – şi critică cu orice prilej proiectul american de apărare anti-rachetă în estul Europei. 

Kremlinul a declarat că expansiunea continuă a NATO spre est va duce la represalii din partea Rusiei.

Cele mai citite

Jaloanele din PNRR, lăsate iar pe ultima sută de metri. Nu au fost îndeplinite nici un sfert

Modernizarea țării prin absorboția banilor din PNRR înseamnă ca Guvernul să atingă jaloanele potrivit calendarului stabilit. Următorul termen este 30 iunie, iar până acum...

Vicepreședinta Comisiei Europene vine în România pentru a discuta despre libertatea presei

Vicepreședinta Comisiei Europene, Vĕra Jourová, vine în România pentru a discuta despre libertatea presei. Vizita în România este programată în perioada 27 - 28...
00:01:50

„ Cu inima frântă”: Familiile caută dreptate pentru cei 21 de adolescenți morți într-un bar din Africa de Sud

Familiile celor 21 de adolescenți, morți într-un bar din Africa de Sud, își caută acum dreptatea și vor să afle cauza morții lor. Autoritățile sud-africane...
Ultima oră
Pe aceeași temă