Cei care conduc orașul se pierd de 15 ani în tot felul de studii și expertize, ezitând să pună în practică un program de înlocuire a conductelor ciuruite.
Un fenomen care în ultimii ani a devenit din ce în ce mai frecvent, surpările produse în carosabil în mai multe zone din Galați pare să nu își găsească o explicație. Înaintea alegerilor locale din 2012, după cea de-a patra surpare din zona de la „Elice”, fostul primar, Dumitru Nicolae, a comandat studiul geotehnic 994/04.05.2012, bazat pe 9 foraje, care a şi oferit câteva concluzii şi recomandări. Cauza era identificată în creșterea nivelului pânzei freatice ca urmare a scurgerilor de apă din colectorul de canalizare din zonă.
După alegerile din 2012, actualul primar, Marius Stan, a încheiat cu Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti contractul nr 10.240/29.01.2014, în valoare de 280.000 lei pentru realizarea unui studiu hidrogeotehnic care să identifice cauzele surpării de la Elice. Și de această dată, specialiștii din București s-au referit tot la creșterea periculoasă a nivelului pânzei freatice ca urmare a scurgerilor din conductele de apă sau termoficare ciuruite de rugină, dar și ca urmare a faptului că în zona de protecție a taluzului falezei au fost ridicate construcții grele. De fapt edilii Galațiului aveau la dispoziție aceste concluzii și recomandări de aproape 14 ani, pe vremea în care Consiliul Municipal aproba hotărârea CLM nr 259/14.08.2001, prin care era aprobat „studiul de oportunitate privind stabilizarea și reducerea nivelului pânzei apei freatice și combaterea fenomenului de tasare a clădirilor pe teritoriul municipiului Galați”.
În acești 14 ani, edilii ar fi trebuit să deruleze un program de înlocuire a sutelor de kilometri de conducte de apă și termoficare, pentru ca apa să nu mai ajungă în stratul de loess pe care e construit orașul. Potrivit datelor municipalității, uzura rețelelor de conducte de termoficare este de 59,8%, iar din cantitatea de 35 milioane mc de apă potabilă pompată în rețele numai 17 milioane mc ajung la robinetele gălățenilor, restul de 18 milioane mc fiind pierderi.
Nivelul pânzei freatice crește periculos
Potrivit documentului din 2001, 90% din suprafața orașului este așezată pe un strat de loess cu grosimi de la 8 la 25 de metri, sensibil la umezire, fapt ce are ca efect tasarea terenului din cauza apelor provenite din ploi și zăpezi sau din conductele sparte. Creșteri mari ale nivelului pânzei freatice sunt semnalate pe întreg teritoriul orașului, în special în zonele Bulevardul Coșbuc, Țiglina 1, Țiglina 2, I.C. Frimu, Micro 40, Str. Domnească (Taluz Brateș), ajungând la cote de circa 2 metri de suprafața solului. Principalele cauze sunt colmatarea văilor naturale cu caracter drenant (Valea Țiglinei, Valea Abatorului, Valea Cătușei), dar și rețeaua hidroedilitară învechită. Au fost efectuate 40 de foraje pentru determinarea nivelului loessului umezit. Pe platforma înaltă a Galațiului, de la strada Basarabiei către Bariera Traian, nivelul loesului umezit varia de la 4,8 la 5,9 metri. De la strada Basarabiei către faleză, zona care cuprinde cartierele de case și Țiglinele, nivelul pânzei freatice era de 10,5 – 11 metri, fiind ceva mai ridicată în zona Bulevardului Coșbuc, unde este la 9 metri. În zona de pantă care coboară dinspre Bulevardul Coșbuc către strada Domnească, nivelul loessului umezit este de 4 – 5,8 metri de la suprafața solului.
Pe platforma medie a orașului, zona centrală, în partea de la strada Basarabiei spre Grădina Publică, Parcul CFR, Vadul Ungurului, nivelul loessului umezit era la 3,5-7,5 metri, iar în zona de la Basarabiei la Faleză, nivelul loessului umezit era la 12,2–13,8 metri. Pe platforma joasă a orașului, respectiv în Valea Orașului, de la strada Dogăriei și Cartierul Port nivelul loessului umezit era la 0,7–2 metri în zona dinspre Lacul Brateș și 0,0–1,0 metri în zona dinspre Dunăre. În cei 14 ani, cu siguranță că nivelul pânzei freatice s-a ridicat și așa s-ar putea explica probabil surpările produse după topirea zăpezilor de luna trecută. Au apărut surpări pe str. Brăilei, vizavi de Agenția CFR, la A-uri și la intersecția cu strada N. Bălcescu, în Țiglina 3 și în Micro 19.
