Pastorala de Pasti 2011, semnată de Patriarhul Daniel şi citită în bisericile ortodoxe din ţară, a stârnit reacţii critice din partea societăţii civile. Mai multe ONG-uri, precum şi adepţii valorilor seculare au acuzat tendinţele BOR de identificare a naţiunii cu religia.
Motivul reacţiilor din partea mai multor ONG-uri faţă de Pastorala de Sfintele Paşti 2011, este că aceasta propune criteriul credinţei creştine în evaluarea cetăţeniei: “Numai copiii botezaţi şi crescuţi în credinţă şi vieţuire creştină pot deveni buni cetăţeni ai Patriei pământeşti şi cetăţeni ai Patriei cereşti”, stă scris în Pastorală.
Abordarea este jignitoare faţă de minorităţile de altă religie şi “atacă două dintre fundamentele Constituţiei României – egalitatea între cetăţeni (art. 4) şi dreptul la identitate (art. 6), prin promovarea unui concept de cetăţenie pe baze confesionale”, susţine Asociaţia Secular-Umanistă din România.
Pe de altă parte, BOR are dreptul constituţional de a lansa astfel de judecăţi de valoare, la fel cum orice alt actor religios poate face declaraţii de natură socio-politică fundamentalistă, observă profesorul Gabriel Andreescu, conferenţiar la SNSPA, autorul a numeroase publicaţii în domeniul drepturilor omului şi minorităţilor.
Andreescu atrage atenţia că gestul BOR este doar o altă probă a tradiţiei bisericilor ortodoxe: identificarea naţiunii cu religia. Aceasta reprezintă şi fundamentul unei relaţii privilegiate cu statul în raport cu alte culte. Gabriel Andreescu nu ezită să vorbească chiar de un paradoxal comportament anticreştin al bisericii, vizibil în “distrugerea monumentelor greco-catolicilor, ocuparea parcurilor, pentru a-şi multiplica proprietăţile, solicitarea creşterii salariilor preoţilor în timp ce ale celorlalţi oameni scad”. Problema nu se manifestă doar în România, ci şi în alte ţări ortodoxe. Andreescu aminteşte ca episoade internaţionale sprijinirea regimului autoritar rus de către Biserica Ortodoxă şi momentele în care preoţii sârbi le-au cerut conaţionalilor să pună mâna pe arme împotriva albanezilor (musulmani n.r.)
Relaţia BOR cu statul român a devenit una de tip parazitar, iar vina o impart ambele instanţe, spune Gabriel Andreescu.
“De jure, puterile statului sunt separate de biserica. Însă Biserica Ortodoxă Română este unul dintre cele 17 culte care se bucură, în raport cu alte organizaţii religioase, de privilegii – chiar ample. De facto, BOR a căpătat o influenţă considerabilă asupra statului, inclusiv prin pomparea resurselor de la buget către aceasta. Incorecta apreciere a politicienilor, că numărul cetăţenilor ce-şi declară „încrederea în biserică” reprezintă şi potenţialul lor capital politic a permis BOR să cvasi-controleze statul.”, explică Gabriel Andreescu.
Studiile arată că principale instituţii în care au încredere românii sunt biserica şi armata. Iar BOR nu conteneşte să alimenteze aceste mentalităţi. “Cu asemenea mesaje (Pastorala de Paşti 2011 n.r.) BOR erodează nu doar instituţiile democraţiei, ci afectează mentalitatea publică ce devine şi mai intolerantă faţă de diferenţe. BOR se poziţionează împotriva valorilor constituţionale, ca şi a principiilor europene asumate de România prin integrarea în Consiliul Europei şi Uniunea Europeană.”, încheie teoreticianul.
Reprezentanţii BOR nu au putut fi contactaţi pentru un punct de vedere asupra Pastoralei 2011.
