Deşi legea voucherelor de vacanţă a fost aprobată de Parlament anul trecut, puţini sunt românii care se vor bucura în această vară de un concediu oferit de angajator. În vreme ce pentru bugetari nu există fonduri pentru tichete, companiile private care fac astfel de cadouri salariaţilor se numără pe degete,chiar dacă s-ar bucura de anumite facilităţi fiscale.
Vremea vacanţelor se apropie, dar foarte puţini dintre noi ne vom achita concediile cu vouchere de vacanţă. Teoretic, angajatorii pot acorda salariaților tichetelor pentru petrecerea concediului în țară, în limita a 6 salarii minime brute pe economie. Voucherele de vacanţă sunt deductibile fiscal şi scutite de contribuţii patronale şi salariale în limita de 6.300 lei pe an, pentru fiecare angajat cu contract individual de muncă. Dar, în vreme ce bugetarii ar trebui să primească aceste vouchere, dacă suma aferentă era cuprinsă în buget, în cazul companiilor private acordarea tichetelor este opțională. Firma decide dacă acordă sau nu angajatului tichete de vacanță, primă de vacanță sau nici una, nici alta. “Prima de vacanță se impozită, în medie cu 75% din suma brută. În cazul voucherelor de vacanță, impozitul este de 16%, fiind achitat fie de angajator, fie de salariat, asemenea tichetelor de masă. Societatea noastră a acordat deja vouchere de vacanță tuturor angajaților şi a şi primit în cursul acestui an primele vochere de la clienţi”, ne-a spus Andrei Istrate, președintele CA al firmei SC Ambasador din București. Însă, Ambasador este printre puţinele companii private care acordă tichete de vacanţă salariaţilor. De exemplu, Banca Comercială Română, una dintre cele mai importante instituţii financiar-bancare din ţară, nu utilizează un astfel de instrument pentru angajaţi.
Care sunt problemele
Alin Burcea, directorul general al agenţiei de turism Paralela 45 a explicat, pentru România liberă, că o posibilă cauză a acestei situaţii este comisionul neatractiv pentru companiile care emit ceste vouchere: „În prezent sunt trei firme care emit tichete de vacanţă, însă Camera Deputaţilor a fixat comisionul acestor companii la 1% şi din acest motiv emitenţii voucherelor nu sunt foarte interesaţi. Anul trecut se discuta de un comision maxim de 2,5%, însă la 1% nu rămân cu mai nimic fiindcă au cheltuieli. Dacă ar fi fost cointeresaţi s-ar fi dus pe la clienţi şi, probabil, astăzi situaţia ar fi fost alta”, spune Burcea. Iar Lucia Morariu, primvicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România şi preşedintele agenţiei Eximtur, unul dintre principalii jucătorii pe piaţa turistică internă, consideră că principala problemă este în sistemul de stat. „Pentru funcţionarii publici nu există, în acest moment, resurse bugetare, iar pentru companiile cu capital majoritar de stat nu este foarte clar dacă au voie sau nu să bugeteze aşa ceva. Trebuie clarificat că aceste societăţi să nu mai acorde prime de vacanţă în bani, ci sub formă de vouchere de vacanţă, aşa cum spune legea. Astfel, întreprinderile de stat vor face economii, utilizând aceste tichete, datorită impozitării mult mai avantajoase. Pe de altă parte, banii se vor întoarce astfel în turismul românesc, voucherele putând fi utilizate doar pentru achitarea vacanţelor în ţară”, ne-a spus Morariu.
Reamintim faptul că, unul dintre principalele scopuri pentru care au fost introduse aceste vouchere a fost revigorarea turismului românesc. Fostul vicepreședintele Autorității Naționale pentru Turism (ANT), Mirela Matichescu, spune în urmă cu un an că, voucherele de vacanță vor aduce o infuzie de cel puțin 400 de milioane de euro în industria turistică autohtonă, calculul ţinând cont şi de cei aproximativ 600.000 de bugetari de la acea vreme. Astăzi numărul lor a crescut la aproape 1,2 milioane, conform datelor Ministerului Finanţelor.
Câte tichete de vacanţă au fost emise în acest an de companii dvs şi care este valoarea totală a acestora? Care sunt principalele probleme în aplicarea legii tichetelor de vacanţă şi care sunt piedicile de care v-aţi izbit? Aceste întrebări le-am adresat companiilor Sodexo şi UP România, care emit astfel de vouchere, însă nu am primit nici un răspuns.
Dar, în ciuda dificultăţilor, preşedintele Eximtur susţine că agenţia a vândut în acest an pachete de servicii turistice pe baza voucherelor în valoare de circa un milion de lei. „Sistemul a devenit funcţional din toamna anului trecut, iar cei mai mulţi şi-au achiziţionat vacanţele cu tichete în perioada înscrierilor timpurii, când reducerile sunt de până la 30%, programul încheindu-se, de regulă, în luna aprilie. În mare parte au optat pentru litoral, zona Bucovinei, dar şi pentru staţiunile Felix, Herculane, Sovata, Covasna, Praid, unde mulţi merg la tratament. Dacă vor să achiziţioneze un pachet de o valoare mai mare, plătesc diferenţa în bani. Cu aceste tichete pot cumpără pachete turistice în ţară, care includ cazare în unităţi clasificate, masă, transport şi tratament”, arată Morariu.
De ce parlamentarii nu au vrut vouchere de vacanță
Presa a arătat că proiectul de lege a fost blocat de parlamentarii ale căror soții și rude erau angajate la instituţii de stat sau la societăţi comerciale cu capital de stat, unde, până la acea vreme, puteau beneficia de prime mult mai mari decât valoarea voucherelor de vacanţă, bani pe care-i puteau utiliza așa cum doreau, nu doar pentru concediile în țară. De exemplu, Ziua News a scris că soţia senatorului PSD de Sibiu, Viorel Arcaş, Monica Rozeta Arcaş, care era angajată la Romgaz Mediaș, beneficia de o remuneraţie lunară de circa 8.000 de lei. Alți doi membri ai Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, senatorii PSD Laurenţiu Coca şi Augustin Mitu, aveau soţiile angajate la companii de stat. Mihaela Coca, soţia senatorului Laurenţiu Coca, era angajată la Direcţia Apelor Olt, unde primea lunar circa 3.100 de lei, iar consoarta senatorului Augustin Mitu, Gabriela, figura pe statele de plată de la Eximbank Ploieşti, de unde ridică lunar circa 6.000 de lei.
Parlamentul a adoptat legea privind voucherele de vacanţă. Ulterior, Executivul a modificat legea printr-o ordonanţa, şi a amânat, astfel, emiterea acestor vouchere până la 1 ianuarie 2015. Proiectul s-a împotmolit însă la Senat.
Cum funcționează tichetele în Ungaria
Țara vecină a introdus mai demult sistemul tichetelor de vacanță, industria turistică locală primind, conform experților, un plus de 150 milioane de euro. Ungaria a copiat modelul francez, acesta fiind introdus pentru prima dată în 1998. Studiile au arătat că 38,5% din salariații ungari au utilizat tichetele la pensiuni, 26,9% în turismul balnear și de wellness, iar 23,1% la hotelurile de 1-3 stele.
