Un raport european care evaluează sistemele de sănătate ne-a plasat pe locul 32 din 34 de ţări. Doar Bulgaria şi Serbia ne-au împiedicat să nu ieşim chiar pe ultimul loc.
România s-a clasat pe locul 32 din 34 de ţări evaluate, în Indexul Consumatorului European de Sănătate, arată Health Consumer Powerhouse (HCP), o organizaţie nonguvernamentală care se ocupă cu evaluarea sistemelor de sănătate. Indexul a fost prezentat ieri în Parlamentul European din Bruxelles, iar în privinţa României oficialii europeni se declară total nemulţumiţi. Aceştia spun că nu s-au făcut progrese remarcabile, în ciuda fondurilor europene care au ajuns în sistemul nostru de sănătate. „În ciuda contribuţiei imense de la UE, România, care este membru din 2007, face progrese minime în domeniul Sănătăţii. Rezultatele medicale sunt cele mai slabe din cele 34 de ţări evaluate”, a spus Arne Bjornberg, director de operaţiuni al HCP.
Oficialii europeni atrag atenţia că schimbările făcute în sistemul de sănătate din România nu funcţionează. „Ar fi corect să nu comparăm România cu membrii UE mai bogaţi, dar ţări din regiune precum Croaţia, Macedonia sau Albania au obţinut rezultate mai bune. Dacă începem să comparăm România cu acestea, înţelegem că mai are mult de recuperat”, a mai spus Bjornberg. Din totalul de 1000 de puncte, România a obţinut 489, Croaţia 663, Macedonia 546, iar Albania 519. Cel mai bine s-a clasat Olanda, care a obţinut 872 de puncte din totalul de 1000, fiind urmată de Danemarca (822) şi Islanda (799). Accesul rapid al populaţiei la serviciile medicale, dreptul la a doua opinie medicală, accesul pacienţilor la propriile analize medicale, la medicul de familie, la specialist, timpul de aşteptare pentru tratamente obişnuite, pentru analize sofisticate precum Computerul Tomograf sau pentru terapia anticancer sunt câţiva dintre indicatorii luaţi în considerare de ONG-ul european în elaborarea indexului.
„Situaţia va rămâne dificilă până când România va crea un sistem prin care doctorii să fie plătiţi decent în spitale, unde este principalul lor loc de muncă. În loc să fie plătiţi în clinici private sau pe sub mână, sistemul ar trebui să le asigure salarii decente”, a adăugat Bjornberg. Potrivit Indexului, cel mai bun lucru din sănătatea românească ţine de vaccinare. „Numai serviciile de bază, precum vaccinurile difetero-tetano-pertusis-acelular-poliomielitice, par să dea rezultate”, arată raportul Health Consumer Powerhouse. Acest aspect este confirmat şi de medicii de familie, care spun că „în România numai cine nu vrea nu se vaccinează”. „În general, nu au fost sincope în sistem. Vaccinurile sunt accesibile, sunt gratuite, doar cei care au anumite convingeri proprii refuză vaccinarea”, spune medicul de familie Călin Ciubotaru.
În urma raportului, specialiştii europeni au constatat că în ţările afectate de criză, printre care şi România, a crescut timpul de aşteptare pentru operaţii costisitoare, precum şi nivelul plăţilor suplimentare date de pacienţi. De asemenea, accesul populaţiei la noi tipuri de medicamente a fost mai redus. Experţii europeni au mai atras atenţia şi în privinţa riscului mare de infecţii intraspitaliceşti pe care îl prezintă spitalele. „La jumătate dintre cele 34 de ţări evaluate este cod roşu de alertă privind infecţiile”, arată raportul HCP.
În concluzie, specialiştii europeni cred că reforma din sănătate este încetinită de „şpăgi şi de plata insuficientă a specialiştilor din domeniu, aspecte care trebuie urgent corectate. 
Primele trei clasate
Olanda – locul 1
Danemarca – locul 2
Islanda – locul 3
Ultimele trei clasate
Serbia – locul 34
Bulgaria – locul 33
România – locul 32
