13.5 C
București
vineri, 24 septembrie 2021

De ce amenință rușii (din nou) scutul antirachetă

Un oficial din Ministerul rus de Externe, un anume Mihail Ulianov, a cerut a n-a oară Statelor Unite și României să renunțe la instalarea interceptorilor din cadrul scutului american antirachetă, „cât nu este prea târziu“. De la începutul anului, tot felul de responsabili guvernamentali de la Moscova amenință ba România, ba Danemarca, ba Polonia cu tot felul de consecințe teribile ale participării de proiectul scutului antibalistic. De obicei, recurg la amenințări ca să justifice o acțiune agresivă.

Modelul standard de comportament „strategic“ rusesc este să inventeze o amenințare și apoi să răspundă cu o mutare agresivă la această ficțiune. Așa s-a întâmplat în Ucraina, unde invazia a fost justificată printr-o așa-zisă amenințare fascistă la adresa rusofonilor din Crimeea și estul Ucrainei, și așa s-a întâmplat în luna martie, după ce au avertizat că scutul antirachetă modifică echilibrul strategic în Europa și după ce au amenințat România și Polonia că vor deveni ținte ale rachetelor sale – o chestiune de programare care se face în câteva minute – și guvernul de la Copenhaga că i-ar putea ataca navele cu arme nucleare.

Tot atunci, MAE rus a reluat acuzațiile aduse americanilor că încalcă Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea rachetelor interceptoare în România și Polonia, pe care le lansaseră încă din vara lui 2014, prin același Ulianov. Pe scurt, prin tratatul semnat în 1987 de președinții Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov se interziceau, pe lângă desfășurarea unor anumite tipuri de arme nucleare, și rachetele de croazieră dotate cu armament convențional lansate de pe platforme terestre. La vremea respectivă, rușii erau îngroziți de rachetele de croazieră, dar, de când au dezvoltat ei înșiși tehnologia, Statele Unite acuză în mod constant Rusia că face exact acest lucru. Construiește baze terestre pentru rachete de croazieră interzise de INF. Ultimul raport pe această temă a fost publicat la începutul anului, iar răspunsul Moscovei a fost să le ceară americanilor „dovada“. Cert este că în luna martie Moscova a justificat în acest fel desfăşurarea de bombardiere strategice în Crimeea, o acţiune agresivă la adresa NATO, şi a ameninţat cu desfăşurarea de arme nucleare în exclava Kaliningrad.

Ca să aibă „acoperire legală“ pentru gesturile lor agresive, rușii au decis că avioanele fără pilot și sistemele de interceptori de tip AEGIS care se instalează la Deveselu pot fi asociate cu rachetele de croazieră și, prin urmare, americanii încalcă Tratatul INF, ceea ce este o forțare grosolană a termenilor tratatului. De aceea, și în răspunsul dat publicității de Ministerul Român al Afacerilor Externe se precizează foarte clar că „prevederile acestui tratat vizează rachete care angajează ținte la sol.

Tratatul nu se aplică dezvoltării și testării interceptorilor care angajează ținte aflate în aer, cum sunt interceptorii SM-3 tip I B, care vor fi amplasați la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu. În același timp, sistemul Aegis Ashore nu a fost și nu va fi testat pentru a lansa alt tip de interceptori decât cei folosiți pentru angajarea țintelor aeriene“. Interpretarea rusească odată respinsă, faptul că este vorba despre rachete sol-aer este o dovadă în sine că vorbim despre un sistem pur defensiv, o chestiune reafirmată de MAE român.

Reluarea amenințărilor rusești, ca și demonstrația de forță fantezistă din Marea Caspică ar putea fi însă o ripostă la o cu totul altă decizie americană. Săptămâna trecută, Pentagonul a anunțat că va desfășura în cinci țări din Europa – Belgia, Germania, Italia, Olanda, Turcia – 180 de noi bombe nucleare de ultimă generație. Este vorba de bombe „inteligente“ cu sisteme de ghidaj îmbunătățit, care pot lovi ținta cu „o marjă de eroare de 30 de metri“ și care beneficiază, în plus, de un sistem ce permite controlul forței deflagrației de la 300 de tone la 50 de kilotone. Aceste bombe de ultimă generație le vor permite americanilor să retragă armele mai vechi și să rămână în cadrul Tratatului de neproliferare, dar problema rușilor este că ei nu au nimic de acest fel. Lansarea de rachete de croazieră din Caspica (pentru că de la sol ar fi însemnat că încalcă INF) spre Siria poate citită ca o provocare la adresa americanilor.

Pentru Moscova, această modernizare este suficientă pentru a denunța o nouă amenințare și pentru a justifica o nouă acțiune de forță. Fie că se va întâmpla în Kaliningrad, la granița cu Estonia, în Ucraina, în Moldova, în Marea Neagră sau în Orientul Mijlociu, în perioada următoare trebuie să ne așteptăm la o nouă acțiune provocatoare a Rusiei la adresa Occidentului.  

Ultima oră
Pe aceeași temă