Ministerul Justiţiei declară că doreşte să colaboreze cu societatea civilă, dar se confruntă cu reticenţa cetăţenilor. Pe de altă parte, organizaţiile non-guvernamentale au răspuns prompt apelului şi încurajează participarea civică.
„De aproximativ două luni Ministerul Justiţiei dezvoltă un proces de consultare publică, care s-a lovit de participarea slabă şi reticenţa oamenilor”, a declarat în cadrul întâlnirii SAR din 14 iunie, Cornel Călinescu, director în Ministerul Justiţiei şi coordonatorul strategiei anticorupţie. Conferinţa a avut loc în contextul elaborării celei de-a patra Strategii Naţionale Anticorupţie (SNA). Pentru aceasta, are loc consultarea cu mediul de afaceri, organizaţiile neguvernamentale şi sectorul public, potrivit lui Călinescu.
„Procesul de consultare ar trebui să stea la baza tuturor formulărilor de politici din România. La noi deciziile se iau invers, după metoda << de sus in jos>>”, atrage atenţia Alina Mungiu-Pippidi, preşedintele SAR şi moderatoarea conferinţei. Tot aceasta explică slaba participare a cetăţenilor, invocată de Cornel Călinescu, prin lipsa exerciţiului implicării active: atunci când oamenii nu sunt consultaţi în mod regulat, ei devin pasivi.
Mai multă anticorupţie înseamnă mai puţină corupţie?
În mod paradoxal, nu, spun rapoartele SAR şi ale altor organizaţii. Spre exemplu, deşi creşte numărul cercetărilor penale ale reprezentanţilor din toate partidele, cresc şi alocările preferenţiale de fonduri sau ocuparea funcţiilor publice pe criterii politice, potrivit raportului SAR 2010.
Mai mult, Cornel Călinescu susţine că o urmare a accentului pus de fostele Strategii Naţionale Anticorupţie (SNA) pe câteva zone vulnerabile, este creşterea corupţiei în ariile mai puţin supravegheate.
Raportul de monitorizare al Strategiei Naţionale Anticorupţie
Metoda aplicată de Ministerul Justiţiei este o consecinţă a concluziilor raportului de monitorizare a ultimelor strategii anti-corupţie, aplicate în perioada 2005 – 2010 (document disponibil aici)
Raportul, publicat în aprilie 2011, a fost cerut de experţii Comisiei Europene, în urma consultărilor cu organizaţii care promovează politici anticorupţie, explică Radu Nicolae, expert în anticorupţie şi coordonator de programe al Centrului de Resurse Juridice. Echipa de consultanţi din partea PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) a elaborat recomandări în sensul îmbunătăţirii măsurilor de combatere şi prevenire a corupţiei din România.
„Una dintre observaţiile importante ale raportului de monitorizare este propunerea ca problema coruptiei să ţină de fiecare institutie in parte – ceea ce implică introducerea dimensiunii integrităţii instituţionale ca o componentă a evaluării conducerii: atunci când se demonstrează că un angajat e vinovat de corupţie trebuie cerută “socoteală” şi şefului acestuia”, explică Radu Nicolae.
Alte recomandări ale comisiei de experţi pentru autorităţile române sunt:
• Să abandoneze abordarea de sus în jos de la nivelul elaborării viitoarelor strategii şi să aplice abordarea multi-disciplinară, cu implicarea tuturor celor trei puteri din stat, a comunităţilor locale şi a reprezentanţilor sectorului privat şi ai societăţii civile
• Să abordeze prevenirea corupţiei într-un mod cuprinzător, întorcându-se la modelul de strategie din 2005-2007, prelungind, însă, calendarul de implementare a strategiilor viitoare cu prioritizări obligatorii ale măsurilor planificate şi evaluarea periodică anuală a rezultatelor obţinute
• Să asigure stabilitatea şi claritatea legislaţiei anticorupţie, precum şi stabilitatea în activitatea instituţiilor anticorupţie, abţinându-se de la modificarea ne-necesară a cadrului legal
• Să elaboreze un sistem eficace de coordonare a politicilor de la nivel regional şi local (de exemplu prin instituirea consiliilor regionale şi locale anticorupţie care ar avea rolul de organisme consultative în care să fie implicaţi membri proeminenţi ai comunităţilor locale, jurnalişti de pe planul local, membri ai ONG-urilor şi persoane etice din sectorul de afaceri pentru a monitoriza şi milita pentru măsurile anticorupţie de la nivelul local.
În cadrul conferinţei Alianţei pentru o Românie Curată, au mai participat ca vorbitori Silvian Ciupercă (Preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa), Mihaela Nicola (director executiv The Group), Dan Mihai (avocat ARC), Dan Turturică (redactor-şef România liberă)
ARC propune oamenilor de afaceri, cetăţenilor şi presei să participe la elaborarea Strategiei Naţionale Anticorupţie şi invită la contribuţiii scrise, în domeniul bunei guvernări, pe www.romaniacurata.ro. Experţii ARC vor face o analiză a propunerilor şi vor sintetiza o serie de soluţii. Acestea, alături de rezultatele altor dezbateri SAR pe teme de interes public, vor fi publicate în Cartea Albă a Bunei Guvernări.
