Două structuri imense şi extrem de costisitoare abandonate imediat după finalizarea construcţiei lor, finanţată consistent din fonduri europene, se numără printre motivele care au făcut Comisia Europeană să regândească felul în care acordă statelor membre aşa-numitele Fonduri Structurale (FS).
Ambele exemple negative sunt din Spania. Primul: aeroportul din Ciudad Real, un proiect de un miliard de euro finanţat pe jumătate din FS, care a rămas în cea mai mare parte nefolosit din cauza poziţionării nefavorabile şi a sistemul de guvernământ în care răspunderea se împarte – şi se pierde adesea – între regiuni autonome, provincii şi municipalităţi. Al doilea: instalaţia de desalinizare a apei de mare din Torrevieja, un proiect de 300 de milioane de euro finanţat din FS cu peste 50 de milioane, care nu poate fi pornită pentru că autorităţile locale nu au aprobat construcţia conductelor care să aducă apa din mare şi nici măcar a stâlpilor de electricitate care să pună întreg mecanismul în mişcare.
Contractul de parteneriat
În faţa acestei risipe, autorităţile de la Bruxelles au căutat o modalitate prin care să controleze mai bine folosirea banilor europeni de către statele membre. Astfel, Comisia Europeană a decis să propună, în locul strategiilor naţionale pentru programarea acestor fonduri, un contract bilateral de parteneriat. La Bucureşti, această veste a ajuns prin intermediul directorului din cadrul Directoratului General pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune al Comisiei Europene, Peter Stub Jorgensen.
„Să implicăm toate părţile interesate”
„Propunem statelor membre să semneze, la începutul fiecărui exerciţiu de fonduri structurale, un contract de parteneriat cu CE. Acest contract ar urma să înlocuiască aşa-zisul Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), care reprezintă decizia unilaterală a guvernului statului membru. Contractul de parteneriat ar urma să garanteze implicarea în acest proces, de la bun început, a tuturor partenerilor sociali: sindicate, industrie şi societatea civilă”, a explicat Peter Stub Jorgensen, prezent la evenimentul de lansare a campaniei „Făcut de ONG”, o iniţiativă care îşi propune să informeze autorităţile asupra schimbărilor pozitive pe care organizaţiile neguvernamentale le pot aduce societăţii cu proiectele finanţate din bani europeni.
Statele UE, „reticente”
Oficialul CE a ţinut, de asemenea, să critice voalat Guvernul României pentru că, până în prezent, a marginalizat ONG-urile în programele finanţate din Fondurile Structurale şi de Coeziune.
Cât despre contractul de parteneriat, Peter Stub Jorgensen a precizat că a fost deja primit cu reticenţă de unele state membre, dar că CE intenţionează să „negocieze până la capăt”. Ca orice propunere a Comisiei Europene, contractul de parteneriat trebuie să treacă prin analiza Consiliului de Miniştri şi a Parlamentului European până să devină lege.
