Primite cu răceală şi ostilitate în Europa Continentală, propunerile radicale ale lui Cameron au primit atenţia cuvenită din partea cancelarului Angela Merkel, care în decurs de numai un an a renunţat la „mai multă Europă” în favoarea unei Europe descentralizate, mai potrivită cu tradiţia germană. Consecvent, Cameron a cerut oamenilor de afaceri britanici, mari sau mici, să pună pe hârtie măsuri concrete de creştere a competitivităţii şi reducere a birocraţiei. Rezultatul este un raport publicat în urmă cu două zile şi care va constitui baza propunerilor britanice la Consiliul European de săptămâna viitoare.
David Cameron a avut ideea simplă să îi întrebe pe oamenii de afaceri britanici care dintre regulile europene le stau în cale şi să propună măsuri concrete pentru reducerea birocraţiei şi încurajarea creşterii. Raportul care a rezultat în urma consultării a 90 de companii a identificat bariere inutile, principii de stimulare a competitivităţii şi măsuri concrete de dereglementare care să îndepărteze corsetul birocratic ce împiedică companiile şi în primul rând întreprinderile mici şi mijlocii să se dezvolte. Raportul, intitulat simplu „Reduceţi birocraţia UE”, cere Comisiei şi instituţiilor Europene să aplice „un filtru al bunului simţ” tuturor reglementărilor europene şi să aplice un set de principii grupate sub acronimul COMPETE. „Bunul simţ” sau „simţul comun” este una din contribuţiile intelectuale esenţiale aduse de britanici gândirii europene şi universale, iar curajul lui Cameron de a rechema întreaga Europă la raţiune şi la respectarea câtorva principii de bun-simţ într-o vreme în care foarte puţini au chef de aşa ceva şi mulţi, chiar şi la el în ţară, visează la Revoluţie, trebuie salutat. Iar principiile de bun-simţ enunţate de grupul de lucru şi asumate de premier merg spre dereglementare şi liberalizarea pieţei comune.
Dereglementarea
Grupul de lucru, din care au făcut parte reprezentanţi ai unor mari corporaţii, precum Marks&Spencer sau Kingfisher, a identificat 30 de reglementări europene care ar trebui eliminate, multe dintre ele privind cerinţe absurde care apasă asupra companiilor mici şi mijlocii în domenii precum protecţia mediului, birocraţia legată de sănătate, protecţia muncii şi de restricţiile impuse angajatorilor privind săptămâna de lucru şi alte drepturi impuse de sindicate în cadrul „negocierilor colective”. Grupul cere totodată aplicarea uniformă a directivei europene privind liberalizarea pieţei serviciilor în întreaga Uniune, instituirea unui principiu de tip „one in, one out”, în virtutea căruia orice reglementare care introduce o povară suplimentară asupra antreprenorilor să fie însoţită automat de o dereglementare sau de o ridicare a poverii în altă parte, studii de impact asupra reglementărilor introduse şi, nu în ultimul rând, cere UE să nu introducă reglementări suplimentare în domeniul exploatării gazelor de şist. Acolo unde eliminarea regulilor nu poate fi făcută, atunci măcar să fie aplicate „proporţionat” marilor companii şi IMM-urilor, astfel încât acestea din urmă să fie stimulate să se extindă şi să creeze locuri de muncă. Raportul cere totodată eliminarea barierelor birocratice care descurajează inovaţia şi care măresc diferenţa dintre Europa şi Statele Unite. Măsuri de bun-simţ, susţin cei şase autori, care ar duce la economisirea a miliarde de „lire, euro, zloţi sau coroane” şi la creşterea competitivităţii.
Măsuri care însă au fost primite cu ostilitate deschisă de sindicate şi care vor fi, probabil, primite cu ostilitate cel puţin egală de câţiva lideri europeni la Summit-ul UE de săptămâna viitoare, care este dedicat tocmai inovaţiei, economiei digitale, serviciilor şi creşterii competitivităţii. Cameron are un aliat moderat, în preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso, şi unul ceva mai puternic în Germania. Oricum, faptul că mai există lideri europeni precum Cameron, care vorbesc deschis despre liberalizare, dereglementare, debirocratizare şi „bun-simţ” în Europa, este reconfortant, chiar dacă şi ei cad pradă uneori isteriei media privind invazia insulelor britanice de către hoarde inexistente de imigranţi români.
