Studenţii constănţeni interesaţi de oferta universităţilor din Statele Unite ale Americii, dar şi elevi din clasele terminale ale unor şcoli de elită din oraş, au avut, ieri, prilejul de a afla detalii privind criteriile de admitere utilizate de universităţile americane, etapele procesului de aplicaţie şi despre sprijinul financiar oferit de instituţiile din SUA candidaţilor internaţionali, chiar de la directorul Centrului Educaţional din cadrul Comisiei Fulbright româno-americane, Mihaela Arsene.
Facilităţi pentru bursieri
Absolvenţii universitari au aflat, astfel, că au posibilitatea de a aplica pentru Bursa Fulbright Junior, în cadrul unui masterat sau a unui program de cercetare, pe durata unui an academic, fără niciun cost. În fiecare an, sunt acordate în jur de 15 astfel de burse. O condiţie esenţială este, însă, pentru fiecare candidat, trecerea cu brio peste trei teste de competenţe lingvistice. Dacă în cazul bursei Fulbright cheltuielile sunt minime şi se referă doar la costurile implicate de dosarul de admitere, în cazul unui demers individual candidatul are nevoie de minim 600 de dolari, sumă care include testele de limbă, legalizarea diplomei de absolvire şi taxa de evaluare a dosarului. Un prim punct de pornire în alegerea universităţii este consilierea virtuală din partea Centrului Educaţional American Corner, printr-un program de seminarii online gratis.
Masteranzii şi doctoranzii, scutiţi de taxa de şcolarizare
Universităţile americane selectează, apoi, candidaţi pentru activităţi didactice sau activităţi de cercetare. Cu alte cuvinte, un asistent în cadrul unui departament urmează să desfăşoare nişte activităţi relevante pentru programul didactic.
Acesta lucrează cu profesorul, corectează lucrări sau asistă la cursuri, maxim 20 de ore pe săptămână. Pentru această muncă, departamentul îl scuteşte de achitarea taxelor de şcolarizare, adică de zeci de mii de dolari pe an, şi, în plus, pentru activitatea sa, primeşte un salariu pentru suportarea cheltuieilor de întreţinere. Un masterat durează un an sau doi ani, iar pentru un doctorat se sutudiază între trei şi opt ani.
Profilul moral, criteriu de selecţie
Pe de altă parte, în America, elevii de liceu primesc finanţări integrale sub formă de bursă acordată de către preşedintele universităţii la care ei aplică. Un licean care aplică la o universitate americană de prestigiu intră în competiţie cu sute de copii pentru finanţare. Un an de studiu costă, la nivelul universitar, în jur de 58.000 $ care se înmulţeşte cu patru de studiu. La acordarea burselor se ţine cont de rezultatele de pe plan şcolar, însă foarte important este şi ce se oferă pe plan extracurricular. „Foaia matricolă contează, dar nu este ea factorul decisiv. Contează cum este perceput acest candidat în cadrul comunităţii şi atunci sunt necesare două sau trei scrisori de recomandare. În afară de asta, trebuie să dea nişte teste. Apoi mai contează ce aspiraţii are acesta în viaţă, cum se descrie, să ştie să redacteze un eseu, etc.”, a precizat Mihaela Arsene.
În drumul spre excelenţă
În primii doi ani universitari, din cei patru, studenţii fac „general education”, apoi se specializează pe un anumit domeniu. „Programul universitar american are cu totul altă abordare decât ştim noi în Europa. Gândiţi-vă la o piramidă cu o bază foarte largă, la baza asta largă copiii au oportunitatea de a explora diferite domenii ale cunoaşterii pe care poate nu le-au abordat anterior. Ei fac arheologie, ştiinţe politice şi deodată descoperă de fapt că nu ştiu ce materie este mult mai relevantă decât ce au crezut ei în liceu”, a mai spus Mihaela Arsene.
