Unul dintre cei mai importanți compozitori din secolul XX, Bela Bartok, va fi omagiat în Capitala Europeană a Tineretului prin intermediul unui spectacol de zile mari, care va avea loc la Opera Maghiară din Cluj. Artiștii lirici clujeni au pregătit, pentru seara de 8 ianuarie, o punere în scenă spectaculoasă. Este vorba de singura operă a compozitorului Bela Bartok, “Castelul prințului Barbă Albastră“.
Opera într-un act va fi jucată de la ora 19.00. Invitatul special este solistul Balint Szabo, care va juca rolul prințului Barbă Albastră. Artistul liric și-a început cariera chiar la Opera Maghiară din Cluj, în anul 1990. În anul 1998, el a câștigat Concursul Internațional de Soliști din Budapesta, fapt care i-a deschis calea unei prestigioase cariere internaționale. Din 2004, a devenit solist al Operei din Hamburg, iar în anul 2005 a semnat un contract cu Opera din Frankfurt. Spectacolul va fi dirijat de Gyorgy Szelmeczi, iar regia este semnată de Miklos Szinetar.
Libretul operei lui Bela Bartok a fost semnat de Bela Balazs, cunoscut pentru vederile sale anticomuniste. Acesta este și motivul pentru care autoritățile maghiare din timpul Republicii Ungare a Sfaturilor, desființată în anul 1919 de către Armata Regală Română, i-au solicitat lui Bela Bartok să îndepărteze numele lui Bela Balazs de pe materialele tipărite care promovau opera compozitorului maghiar. Opera este inspirată de povestea prințului Barbă Albastră, care a circulat în tot spațiul european. Premiera operei a avut loc în data de 24 mai 1918, la Opera Regală din Budapesta, în contextul dramatic al primului război mondial. Inițial, șefii Operei din Budapesta au refuzat să aprobe punerea în scenă a acestei opere, în anul 1917.
După aproape un secol, ea a fost repusă în scenă în anul 2014 la Opera Maghiară din Cluj, iar scenografia și costumele au fost recreate în stilul original, după machetele realizate de contele Miklos Banffy.
O poveste dramatică
„Barbă-Albastră aduce o soție nouă în castelul său, mare, rece, întunecat, având șapte uși închise. Judit îl urmează, în ciuda avertismentelor părinților. Observând ușile, ea vrea să le deschidă pe toate, ca «Vântul să intre, soarele să strălucească». Prințul îi dă cheia primei uși ezitând. Când ușa se deschide, Judit observă camera de tortură, iar imediat cere următoarea cheie, în a doua încăpere găsind armele. În spatele ușii următoare strălucesc comorile, pătate de sânge, ale prințului. La fel sunt acoperite de sânge și florile care se află după ușa a patra. Cu cât Judit deschide mai multe uși, cu atât prințul o roagă din ce în ce mai disperat «să-l iubească și să nu întrebe niciodată». Când deschide ușa a cincea, Barbă-Albastră prezintă țara lui. Judit observă că ceva strică frumusețea peisajului, sângele apare și aici, în nori, și vrea să deschidă și cele două uși rămase închise. Aici va găsi Lacul lacrimilor, cu toate că prințul insista să nu deschidă ușa. Deja aici afirmă că nu va deschide ultima ușă, dar nu mai este cale de întoarcere, Judit devenind din ce în ce mai curioasă. Deschizând ultima ușă, fostele soții al prințului apar și o iau pe Judit cu ele“, este prezentarea spectacolului, pe site-ul Operei Maghiare din Cluj.
Un compozitor de geniu
Bela Bartok este unul dintre cei mai mari compozitori ai secolului XX. Născut în anul 1881, la Sânnicolau Mare, în Banat, într-o familie cu origini maghiare și șvăbești, el a studiat muzica la Bratislava și la Budapesta. A fost influențat de folclorul românesc din Transilvania. Marele compozitor maghiar s-a opus în perioada interbelică nazismului. După venirea la putere a lui Adolf Hitler, Bela Bartok a refuzat să mai concerteze în Germania. Iar după izbucnirea celui de-al doilea război mondial, Bela Bartok s-a mutat în Statele Unite ale Americii, acolo unde a și murit. Fiul său cel mic, Peter Bartok, a luptat în marina americană împotriva puterilor Axei.
