Unii dintre chiriaşii parcului s-au confruntat în anul 2010 cu grave probleme economice
Anul 2010 nu a fost unul de bun augur pentru SC „Parc Industrial Mureş” SA. Societatea aflată în subordinea Consiliului Judeţean (CJ) Mureş a înregistrat o scădere considerabilă a cifrei de afaceri.
„Nerealizarea cifrei de afaceri a influenţat negativ şi modul de realizare a celorlalte criterii, în special productivitatea muncii, influenţată negativ şi de creşterea numărului de personal cu patru angajaţi (o persoană la Serviciul Tehnic – Întreţinere şi trei persoane la Incubatorul de afaceri, care a realizat venituri minime în anul 2010). În ceea ce priveşte rezultatul brut al exerciţiului acesta este unul pozitiv, şi anume 754.000 lei, în timp ce profitul net este în valoare de 638.200 lei”, susţine Iosif Barta, şeful Direcţiei Economice din Consiliul Judeţean Mureş. El mai spune că cifra de afaceri a Parcului Industrial de la Ungheni a scăzut în 2010 şi din cauza faptului că societăţile din incinta Parcului au încheiat contracte de utilităţi direct cu furnizorii, fără ca ele să mai fie refacturate de Parc. Un alt motiv pentru care a scăzut cifra de afaceri este urmarea faptului că mai multe societăţi au părăsit parcul.
Ţintă nerealizată
„Cifra de afaceri planificată la minium 2.100.000 lei, s-a realizat la nivelul de 1.933.000 lei, respectiv, 92,0%, datorită (n.r. -din cauza) retragerii în cursul anului a trei firme ce ocupau împreună o suprafaţă de 2,3 de hectare în interiorul Parcului, în timp ce o a patra firmă a solicitat diminuarea suprafeţei concesionate cu un hectar”, susţine reprezentantul CJ Mureş.
Continuă plecarea clienţilor
Acesta atrage, totodată, atenţia că, în anul 2011, se menţine tendinţa de diminuare a suprafeţei concesionate, cel puţin în prima perioadă a anului. „În lunile ianuarie şi martie 2011, alte două societăţi comerciale au renunţat la două parcele de teren însumând aproape un hectar (8810mp)”, explică directorul economic din CJ Mureş. Acesta, în consecinţă, a propus şi a şi obţinut în plenul CJ Mureş modificarea indicatorilor de performanţă pentru managerul SC „Parc Industrial Mureş” SA, astfel încât cifra de afaceri preconizată pentru acest an este stabilită la un nivel minim de 1.735.000 lei faţă de 1.933.000 lei cât a realizat în 2010, deşi obiectivele stabilite de acţionari pentru echipa managerială ar trebui să ducă la creşterea cifrei de afaceri. Asta în condiţiile în care conducerea societăţii trebuie să amenajeze un teren de 3,48 de hectare, achiziţionat în 2010 în vederea extinderii suprafeţei Parcului Industrial Mureş şi a racordării la infrastructura de utilităţi existentă, dar şi să semneze contractare pentru tragerea de noi investitori în incinta Parcului Industrial în vederea ocupării parcelelor libere.
SC „Parc Industrial Mureş” SA s-a înfiinţat în aprilie 2003 pentru a administra Parcul Industrial de la Ungheni. Societatea a înregistrat în anul 2006 primele venituri, în valoare de 44.130 lei. Potrivit reprezentanţilor CJ Mureş, în anii 2007 şi 2008, activitatea Parcului a crescut, la o cifră de afaceri de 799.400 lei în 2007 şi 1.874.000 lei în 2008, ca urmare a creşterii suprafeţelor concesionate. De asemenea, la sfârşitul anului 2009, cifra de afaceri a crescut la 2.933.000 lei. Întreaga suprafaţă de teren a parcului era concesionată firmelor cliente. În acest context, autorităţile mureşene au luat în calcul extinderea suprafeţei parcului din oraşul Ungheni, cu speranţa că vor putea atrage noi clienţi.
Cauzele scăderii
Cifra de afaceri a Parcului Industrial Mureş a scăzut semnificativ în ultima perioadă. Principalul motiv a fost reprezentat de recesiunea care a afectat întreaga economiei a României şi care a fost una deosebit de dură în judeţul Mureş. O altă cauză este întârzierea unor proiecte de infrastructură. Aşa ar fi Autostrada Transilvabnia, care ar trebui să unească Târgu-Mureşul cu zona de vest a României şi cu Ungaria, ori autostrada care ar fi trebuit să unească zona Târgu-Mureşului cu Moldova, peste Carpaţii Orientali. În aceste condiţii, firmele mureşene au foist lipsite de posibilitatea de a utiliza aceste autostrăzi pentru a-şi exporta produsele, fie în spaţiul Uniunii Europene, fie în spaţiul fostei URSS.
