Construcţiile în grădină – pavilioane, chioşcuri, foişoare, pergole, grătare, precum şi fântânile sau cascadele, contribuie atât la estetica grădinii, cât şi la relaxarea proprietarilor acesteia.
Fiind elemente verticale, însemnate ca dimensiune, construcţiile de grădină au un impact vizual foarte puternic. Ele ies în evidenţă foarte uşor, având prin urmare o funcţie decorativă cel puţin egală cu a celorlalte intervenţii peisagistice (cascade, stâncării etc.). Astfel, o pergolă nu este doar un suport din lemn pe care se întind plantele căţărătoare, ci şi un obiect decorativ de sine stătător, important prin el însuşi. Într-una din imaginile alăturate veţi vedea cum o pergolă, chiar şi lipsită de plante, schimbă radical locul în care a fost construită.
Pe de altă parte, la fel de importantă precum funcţia estetică este şi cea practică. Dacă ne referim la pergolă, de pildă, ea ne apare ca fiind singura structură frumoasă ce poate asigura sprijin plantelor urcătoare. O idee de folosit este Luleaua-turcului (Campsis radicans) care creşte luxuriant şi face umbră deasă.
În privinţa celorlalte construcţii de grădină, lucrurile sunt şi mai evidente. Majoritatea acestora sunt locuri de recreere în care proprietarii se pot destinde aşa cum n-ar fi putut-o face în casă. Într-un fel, prezenţa lor face grădina mult mai accesibilă decât ar fi fost fără ele. De pildă, un pavilion, un foişor şi mai ales un chioşc sunt, de-a lungul tuturor lunilor cu vreme frumoasă de peste an, locuri în care se poate citi cu o cafea alături, se poate lua masa, se pot primi musafirii etc. Practic, ele funcţionează ca nişte extinderi în exterior ale casei, locuri în care poţi sta ferit de soare şi ploaie, dar nu închis între patru pereţi de casă, ci cu splendoarea întregii grădini la îndemână. Având o atât de mare importanţă practică şi vizuală, toate aceste intervenţii trebuie gândite foarte bine. În primul rând, pentru a se potrivi scopurilor pentru care au fost create. Deosebit de important devine iluminatul lor, sistemul gândit trebuind la rândul său să asigure atât un rol funcţional, cât şi estetic. În ultimul timp sunt la modă pavilioanele de inspiraţie orientală, cum sunt cele realizate de arh. Virgil Isăcescu.
Un grătar trebuie să aibă sursă de apă şi, concomitent, scurgere; trebuie să aibă un mic locşor pentru lemne şi câteva spaţii pentru depozitarea diverselor ustensile etc. În acelaşi timp, el trebuie să fie adecvat grădinii, astfel că unul prefabricat din ciment nu prea are ce căuta într-o grădină rustică sau mediteraneană. Grătarul pe gaz este o alternativă comodă la cel pe lemne, butelia fiind ascunsă sub blat.
La fel stau lucrurile şi cu celelalte construcţii. Dacă vă place să fiţi gazde, faceţi un chioşc larg, cu o masă zdravănă în mijloc, şi nu uitaţi de o sursă bună de lumină şi, poate, de un aparat de omorât ţânţarii.
