Epidemia de gripa aviara a dat nastere, vorba poetului, unui lung prilej de vorbe si de ipoteze. Pe fondul suspiciunii generalizate, teoria conspiratiei a renascut din propria cenusa. In functie de posibilitati au fost denuntate cu vehementa conspiratia externa, tradarea politicienilor sau incapacitatea specialistilor. Pentru restabilirea linistii publice, vinovatul trebuie gasit si condamnat. Dupa arestarea administratorilor fermelor avicole de la Codlea, a venit randul deconspirarii complotului strainilor. Ca pentru a confirma miturile conspiratiei in variantele autohtone, cauzele epidemiei aviare de primavara au fost identificate in Ungaria si Slovacia. Odata cu raportul SRI, povestea gripei aviare a atins culmea ridicolului. La nivel politic absurdul situatiei l-a scos pe presedintele Basescu din spital. Prezent la sedinta de Guvern de miercuri, Traian Basescu si-a pus autoritatea la incercare in speranta limitarii efectelor in lant care par sa atinga temeliile guvernarii. Si astfel, involuntar, peisajul politic se reconstruieste dupa logica miturilor politice. Presedintele, inca in proces de recuperare, apare precum un Salvator, un erou al reinstalarii Ordinii. Si daca, chiar si dupa interventia sa, situatia nu se va calma, un alt mit, deja vehiculat, cel al Haosului renovator, va stapani mintile multora.
Produs al imaginarului colectiv, dar speculat politic datorita valentelor sale integrative, mitul complotului da consistenta tentatiei de a controla societatea, speculand teama generata de existenta conspiratiei. Daca penibilul mit al conspiratie strainului a fost repede ridiculizat de mass-media, cel al tradarii politicienilor va fi mult mai dificil de contracarat. La nivelul perceptiei publice neincrederea in politicieni domina, ceea ce nu era cazul cu SRI, care eventual producea teama. Facilitata de situatiile de criza, de climatul de nesiguranta, imaginea complotului reprezinta o reactie la dezordinea provocata de transformarile sociale si economice induse de modernizare. Conspiratia politicienilor impotriva crescatorilor autohtoni de pasari castiga teren. O varianta a temei ciclice a „vanzarii tarii”, distrugerea crescatorilor individuali sau a fermelor avicole ar deschide piata produselor occidentale, transformand romanul mediu intr-un cumparator lipsit de optiunea alegerii. De aceea lipsa de eficacitate a guvernarii apare ca rezultat al unei actiuni deliberate.
Mai mult decat in alte cazuri, ultimul val al gripei aviare ilustreaza efectele perverse ale integrarii. Socul cultural reprezentat de contactul apropiat cu Occidentul da nastere unei nostalgii dupa ordinea pierduta. In opozitie cu noua societate, faramitata, dominata de straini, trecutul apare ca o perioada fericita.
Activarea mitului conspiratiei europene in cazul gripei aviare poate avea consecinte politice pe termen mediu. Gospodariile individuale traditionale, simboluri ale economiei de subzistenta in care pasarile de curte sunt firesti, pot deveni tinta unor campanii antieuropene. Nationalistii in cautare de voturi, pescuitori in ape tulburi, vor incerca sa se instaleze in zona rurala.
Prin mitul conspiratiei, unii pot induce spaime colective cu scopul de a mentine coeziunea comunitatii. Iar in absenta unor conflicte ideologice, mitul conspiratiei este un substitut redutabil.
