E greu sa nu legi vizita din 29 iunie, in Moldova, a premierului roman de adversitatile dambovitene. Chiar noul primar de Chisinau, Dorin Chirtoaca, a stimulat aceste speculatii. Escapada sa fulgeratoare la Bucuresti, intrevederea cu dnii Videanu si Basescu a fost luata in furci de presa comunista, care l-a acuzat de servilism proroman. Neparticiparea lui Chirtoaca la intalnirea de la Ambasada Romaniei cu premierul Tariceanu – colegul sau de doctrina liberala – de data aceasta a oferit prilejuri de nemultumire sefului Executivului roman. Spre deosebire de unii care au salutat "intransigenta" lui Chirtoaca, eu consider, dimpotriva, ca refuzul sau de a se intalni cu premierul Tariceanu a fost o greseala, indiferent de pretextele invocate. Tanarul primar nu ar trebui sa dea senzatia ca polemicele dintre presedintele Basescu si premierul Tariceanu "au trecut Prutul". El nu ar trebui sa permita ca interesele generale ale locuitorilor urbei, in care are atatea de rezolvat, sa fie confiscate de luptele politice de la Bucuresti, intrucat e calea cea mai sigura de a le compromite.
Singura competitie acceptabila dintre dnii Basescu si Tariceanu in Moldova este una care ar produce fapte, nu vorbe. Bunele intentii ale oficialilor romani au fost consecvent sabotate de autoritatile comuniste, de aceea este preferabil sa nu se mai faca promisiuni imprudente, ci sa se remedieze lucruri ce stau la indemana administratiei romane. De pilda, situatia vizelor si simplificarea Legii cetateniei romane pentru basarabeni. Spre deosebire de presedintele Basescu, venind la Chisinau, premierul Tariceanu nu a riscat sa treaca pe la Consulatul Romaniei, probabil pentru a nu se indispune. Insa ar trebui sa stie ca in Moldova Zidul Berlinului s-a instalat la Consulatul Roman. Mai nou, fara a oferi nici un fel de explicatii, angajatii de acolo elibereaza vize moldovenilor doar cu durata maxima de 6 luni, chiar daca ai pasaport valabil inca trei ani inainte. Poti sa demonstrezi ca ai deplasari frecvente la Bucuresti in interes de serviciu: nici un fel de acte, nici un fel de dovezi din partea institutiilor culturale din Romania cu care colaborezi nu vor putea infrange indolenta functionarilor de la consulat; ei prefera, absurd, sa ingroase randurile celor care adasta cate 8-9 ore la porti, probabil dintr-o placere psihanalizabila de a dispune de niste oameni in suferinta. Chiar nu poate fi schimbata aceasta atitudine?
Un proiect in care interventia statului roman nu necesita aprobarile Chisinaului tine de starea jalnica a Garii Filaret din Bucuresti. Aici sosesc autobuzele si microbuzele cu pasageri din Basarabia si tot de aici pleaca indarat. Este "poarta" de acces in Romania, primul element de imagine a tarii pentru numerosi moldoveni. si aceasta "poarta" arata ingrozitor: o cladire jerpelita, murdara, bantuita de caini vagabonzi, manele si indivizi care se injura de mama focului in jurul meselor cu bautura. Daca dl Basescu, inainte de a fi ajuns presedinte, si-a asumat meritul de a fi renovat si igienizat Gara de Nord, de ce nu ar face acelasi lucru la Filaret primarul Videanu? Sau poate Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, daca are vreo atributie administrativa in aceasta privinta? Sa faci ceva concret, sa spui: "Uitati, aceasta-i isprava mea, stiti cum arata inainte Filaretul, era o ruina, acum e una dintre zonele capitalei de care nu mi-e rusine, nici mie ca primar sau ministru, nici voua, ca locuitori sau oaspeti ai Bucurestiului".
Un proiect ambitios, in care Romania si-ar putea proba capacitatea de membru UE in relatia cu Moldova este schimbarea ecartamentului de cale ferata pe segmentul Chisinau-Ungheni. De 16 ani se vorbeste pe aceasta tema, dar trenurile tot mai stau cate trei ore la granita pentru a li se schimba rotile. Daca aceasta propunere, fireste si banii, ar veni de la Bruxelles, opozitia oficialilor moldoveni fata de un asemenea proiect strategic de conectare a Moldovei la Europa nu va mai putea fi sustinuta cu aceeasi consecventa.
Si un ultim exemplu, de sezon. De catva timp din alimentarele basarabene a disparut berea romaneasca, foarte apreciata pentru calitatile ei gustative. Apa minerala se mai gaseste, berea nu. "Ursus", "Timisoreana", "Silva" sau marcile occidentale fabricate in Romania, cum sunt "Tuborg", "Stella Artois" sau "Carlsberg", au fost incet, dar sigur dislocate de berea ruseasca si cea ucraineana, adesea purtand pe ambalaj aceleasi insemne occidentale. Romania a pierdut aici un razboi economic, un razboi ce nu a facut inca subiectul de investigatie nici al autoritatilor, nici al presei de-o parte si alta a Prutului.
Iata destule probleme cu Basarabia, in care orgoliul autoritatilor romane si-ar afla un generos teren de competitie. Numai sa vrea.
Vitalie Ciobanu este scriitor din Chisinau
