Politicienii au amânat adoptarea unor legi privind animalele fără stăpân, primăriile fac afaceri pe seama lor, iar ONG-urile funcţionează, în cele mai multe cazuri, doar pe hârtie.
TRAIAN BĂSESCU MAIDANEZI. Prima încercare mai serioasă de rezolvare a problemei câinilor vagabonzi din Bucureşti a avut loc în urmă cu 13 ani, când primarul de atunci al Capitalei, Traian Băsescu, a declanşat o campanie de eutanasiere a acestora. Deşi acţiunea a început în forţă, a fost oprită în scurt timp din cauza protestelor organizaţiilor de protecţia animalelor, care susţineau că metoda este barbară şi ineficientă.
Primarul a cedat şi când în ţară a sosit legenda franceză Brigitte Bardot, cu care Traian Băsescu a semnat un protocol de neagresiune. Totuşi, campania de eutanasiere a continuat, dar mult mai discret şi, cel puţin pe hârtie, între 2001 şi 2008 au fost omorâţi circa 150.000 de câini, potrivit datelor Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) din cadrul Primăriei Generale a Bucureştiului. Cifra este, însă, contestată de ONG-urile din domeniu, care susţin că în realitate în spatele acesteia se ascund doar scurgeri de fonduri.
De altfel, după 2000, toate măsurile mai consistente pe care le-au luat autorităţile locale au avut loc doar în preajma câte unui eveniment tragic.
În 2006, un cetăţean japonez a murit la Bucureşti după ce a fost muşcat de un maidanez – numit ulterior Bosquito de apărătorii săi. Atunci, autorităţile Capitalei au anunţat o nouă campanie de strângere a câinilor, dar demersul s-a soldat cu adunarea a doar câţiva zeci de câini din cei peste 60.000 despre care se estimează că trăiesc în Capitală.
Câteva luni mai târziu, guvernul a propus un proiect de ordonanţă de urgenţă care să permită eutanasierea rapidă a animalelor fără stăpân, însă actul normativ nu a fost niciodată adoptat. Simultan, au apărut mai multe iniţiative legislative contradictorii ale parlamentarilor, unele pro-eutanasie, altele contra acestui procedeu. Nici una nu s-a transformat în lege, potrivit unei analize a Mediafax de acum doi ani.
Lege blocată patru ani la deputaţi
LEGE EUTANASIERE MAIDANEZI. Autorităţile s-au ferit să mai eutanasieze câini vagabonzi după ce Senatul a adoptat aşa-numita Lege Marinescu – propusă în 2007 de deputatul Marius Marinescu – care interzicea uciderea animalor şi permitea doar sterilizarea maidanezilor. Totuşi, legea nu a devenit niciodată activă, deoarece, deşi a trecut rapid de senatori, a stat la Camera Deputaţilor, camera decizională, patru ani.
Abia în noiembrie 2011, deputaţii au aprobat-o, însă, surprinzător, într-o formă total opusă, care permitea anihilarea comunitarilor după ce autorităţile locale consultă populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări.
Documentul a fost contestat la Curtea Constituţională a României (CCR) de 70 de deputaţi PSD şi 54 de deputaţi PNL, tocmai pentru că forma aprobată de Senat diferea radical de modul cum a ieşit din Camera Deputaţilor. În ianuarie 2012, CCR a admis neconstituţionalitatea prevederilor privind eutanasia. Decizia a făcut ca legea Marinescu sau Legea câinilor fără stăpân să-şi reia drumul pe care anterior îl parcursese cu greu în patru ani.
Şi, deşi a trecut din nou destul de repede de Senat, s-a înpotmolit încă o dată în Camera Deputaţilor.
Abia săptămâna aceasta, după moartea copilului de patru ani muşcat de şapte câini, preşedintele acestei camere, Valeriu Zgonea, a declarat că va face toate demersurile pentru a grăbi aprobarea documentului. Iar comisia juridică a anunţat că va începe dezbaterile săptămâna viitoare.
Minciunile din spatele ONG-urilor
ONG IMPOTRIVA EUTANASIEI. Deşi în Bucureşti sunt înregistrate cel puţin 30 de asociaţii pentru protecţia animalelor, doar patru semnaseră în 2009 un protocol de colaborare cu Administraţia pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân. Majoritatea organizaţiilor de profil sunt constituite din doi membri, în general soţ şi soţie, iar cei mai mulţi voluntari sunt pensionarii, după cum arăta „România liberă“ într-o analiză pe această temă. Bătrânii nu au însă posibilităţi financiare, aşa încât de cele mai multe ori îngrijesc câinii în jurul blocurilor sau direct pe stradă.
Iar colaborarea între autorităţi şi ONG-uri s-a desfăşurat cu sincope, cele două părţi preferând mai degrabă să se atace reciproc. De exemplu, chiar preşedintele Asociaţiei „Caleidoscop“, asociaţie incriminată iniţial că ar deţine unul dintre câinii ucigaşi, îi acuza pe cei din subordinea Primăriei. “Cei de la Adminisraţie nu au nici cele mai elementare cunoştinţe de comportament canin. Ei nu au fost puşi până acum în situaţia de a lucra cu animalele. Doar îi luau în laţuri, de multe ori brutal, îi băgau în boxe şi le dădeau în cap acolo”, afirma, pentru „România liberă“, în 2009, Carmen Secăreanu.
La toate acestea, se adaugă faptul că bucureştenii aruncă puii de câine în stradă fără nici un discernământ şi fără nici un pericol de a fi pedepsiţi. Deocamdată, în lipsa unei legislaţii coerente şi mai ales pentru că nu există o bază de date cu animalele deţinute în proprietate, abandonul animalelor poate fi sancţionat doar dacă autorul este prins asupra faptului. Ceea ce se întâmplă foarte rar. “Strada e plină de câini noi, abandonaţi recent de bucureşteni. Se aruncă inclusiv şi animale de rasă. Asta e o mare problemă. Se aruncă foarte mulţi căini”, afirma Marcela Lungu, preşedintele Asociaţiei “Cuţu-Cuţu”.
Abia în această vară Consiliul General al Capitalei a adoptat o hotărâre care introduce obligativitatea înregistrării şi sterilizării câinilor cu stăpân. Amenzile vor fi aplicate, însă, abia din ianuarie 2014.
Sterilizarea, invocată insistent de ONG-uri ca singura soluţie viabilă, nu se poate face însă decât cu forţa, după cum o arată statisticile. De exemplu, asociaţia Vier Pfoten a reuşit sterilizarea a doar 2.000 de câini într-un an. “Noi ne ocupăm de sterilizarea animalelor atunci când suntem solicitaţi, să spunem de către locatarii unui bloc. Apoi, îi returnăm acestora care îşi asumă îngrijirea lor. De aceea se şi numesc câini comunitari”, a declarat Kuki Bărbuceanu, de la Vier Pfoten.
Milioane de euro din viaţa de câine
AFACERI CÂINI COMUNITARI. Problema câinilor vagabonzi va fi greu de rezolvat în România pentru că, în realitate, are o miză financiară uriaşă. Astfel, Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor Bucureşti (ASPA), care se ocupă de gestionarea câinilor maidanezi din Capitală, are un buget de 14,5 milioane de lei (circa 3,2 milioane de euro) pentru 2013. Banii ar ajunge pentru 33.000 de cuşti, potrivit unei estimări a Ziarului Financiar.
Ce se întâmplă însă cu aceste fonduri? Cea mai mare parte reprezintă cheltuieli administrative. Astfel, potrivit datelor din bugetul Primăriei, 231.000 de euro sunt cheltuieli de personal, asta în condiţiile în care Autoritatea deţine doar trei echipaje de hingheri, a câte patru oameni. Cea mai mare parte a banilor, 2,3 milioane de euro, urmau a fi cheltuiţi pe bunuri şi servicii, respectiv “furnituri de birou”, materiale pentru curăţenie, transport, iluminat, carburanţi, bunuri pentru întreţinere şi funcţionare şi de alt tip. Pentru reparaţii curente, ASPA a trecut în buget cheltuieli de circa 490.000 de euro.
În schimb, pentru hrana animalelor din padocuri s-au alocat de 20 de ori mai puţin, respectiv 23.000 de euro, iar pentru materiale sanitare doar 196.000 de euro.
Pe de altă parte, o investigaţie jurnalistică a Rise Project, arată că în jurul acestor admnistraţii care se ocupă de câinii fără stăpân orbitează afacerişti apropiaţi de politicieni. “În Constanţa, soarta câinilor fără stăpân este decisă de firma Puppy Vet SRL, o companie administrată de un fost director de bancă condamnat în 2002 la opt ani de închisoare pentru fraudă şi graţiat un an mai târziu, sub semnăturile lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase.
Primăria Constanţa a încheiat cu Puppy Vet, între anii 2008 şi 2013, trei contracte cu o valoare totală de aproximativ 2,2 milioane de euro”, au arătat jurnaliştii de la Rise Project. Cel mai scump adăpost pentru câini nefuncţional din România se află în capitala Moldovei. Primăria a achitat în total peste două milioane de lei, din care, 1.7 milioane pentru construcţii, către firma Iasicon şi către societatea Huge Construct, aparţinând deputatului Sergiu Vizitiu. Conform datelor publicate în decembrie anul trecut, pe romaniacurata.ro, Sergiu Vizitiu a făcut afaceri cu statul în valoare de 7.905.448 euro, potrivit aceleiaşi surse.
Oprescu propune referendum pentru uciderea maidanezilor
REFERENDUM MAIDANEZI BUCUREŞTI. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat că vrea să organizeze un referendum în urma căruia cetăţenii să se pronunţe pro sau contra eutanasierii câinilor vagabonzi. “Referendumul poate fi organizat în ultima săptămână din septembrie sau prima din octombrie”, a afirmat edilul, într-o conferinţă de presă organizată la trei zile după decesul copilului de 4 ani muşcat de câini. Sorin Oprescu susţine că se simte vinovat pentru această tragedie, dar afirmă că a făcut tot posibilul pentru rezolvarea problemei. “Am încercat mai multe măsuri. Timp de cinci ani de zile am militat pentru înfiinţarea unui adăpost. Am avut la dispoziţie cinci clădiri, ajunsesem la o capacitate de 250 de câini. Prea puţini. Acum un an şi jumătate a mai apărut un adăpost. Nu este întreţinut din banii publici”, a menţionat primarul. Acesta afirmă că în Bucureşti sunt estimaţi 64.000 de câini comunitari. Cu toate acestea, rata de prindere a acestora este de doar 40 pe zi.
Sancţiuni în cazul copilului ucis
CAZUL COPILULUI UCIS DE CÂINI. Doi directori din cadrul Primăriei sectorului 2, unde se află terenul pe care a fost ucis de câini maidanezi un copil de patru ani, au fost sancţionaţi pentru lipsa de reacţie în cazul tragediei. De asemenea, directorul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor a fost audiat ieri de către procurorii de la Parchetul General al Capitalei. Poliţiştii de la Omoruri au verificat câinii de la adăpostul din Pallady şi au dovedit că animalul care a atacat mortal copilul nu era adoptat de un ONG.
Cum e în Anglia
Problema câinilor lăsaţi liberi pe străzi nu este doar una românească, numai că în Occident intervenţia este mult mai rapidă şi eficientă. De exemplu, circa 1,8 milioane de patrupede au adunat de pe străzi autorităţile britanice între 1997 şi 2012, potrivit unui studiu al organizaţiei DogTrust. Britanicii apelează la eutanasiere numai în cazul animalelor bolnave sau agresive. În rest, 47% din câinii vagabonzi au fost returnaţi celor care-i deţineau – identificaţi pe baza microcipurilor implantate animalelor. 24% din patrupede au fost predate unor organizaţii de protecţia animalelor şi padocuri şi numai 7% au fost ucişi.
150.000 de câini au fost eutanasiaţi între 2001 şi 2008, susţin autorităţile din Bucureşti.
3,2 milioane de euro este bugetul pentru 2013 al Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor din Bucureşti.
23.000 de euro au fost alocaţi, de către autoritate, pentru hrana câinilor fără stăpân din padocuri.
CONCLUZIA UNEI TRAGEDII. Vinovată este Primăria Generală, pentru că atunci când nu a optat pentru măsuri care au scandalizat opinia publică, precum eutanasierea în masă, a întreţinut, pe sume uriaşe, echipe de ecarisaj ineficiente.
Vinovate sunt organizaţiile neguvernamentale de protecţia animalelor, dintre care o mare parte luptă pentru câinii vagabonzi doar prin comunicate de presă.
Şi nu în ultimul rând, vinovaţi sunt bucureştenii, care aruncă puii în stradă fără discernământ şi pentru că abia de curând au fost adoptate pedepse pentru abandonul patrupedelor.
