Prinşi în războiul moţiunii de cenzură, parlamentarii ar trebui să se pronunţe în aceste zile şi asupra Legii unitare a pensiilor. Partea explozivă politic a trecut însă de Legislativ.
Schimbarea din temelii a sistemului de pensii a fost aprobată de Comisia de Muncă a Camerei Deputaţilor fără prea mari modificări faţă de forma Guvernului Boc. Pe parcursul dezbaterilor s-a acceptat, la propunerea deputaţilor Dan Mircea Popescu (PSD) şi Ioan Botiş (PDL), ca vârsta standard de pensionare a femeilor să fie de 63 de ani, faţă de 65 de ani, cât era în varianta Executivului, dar au fost respinse alte amendamente ce ar fi modificat substanţial proiectul de lege.
Concret, punctul de pensie va fi pe 1 ianuarie 2011 de 732,8 lei şi se va calcula aşa cum a dorit Guvernul Boc: va fi majorat anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se va adăuga 50% din creşterea reală a salariului mediu brut pe anul precedent, în loc să fie 45% din salariul mediu brut pe economie (cum cerea opoziţia). Totodată, în sistemul unic de pensii vor intra şi militarii, după ce ministrul Gabriel Oprea a convenit cu premierul Emil Boc să nu fie afectate pensiile militare sub pragul de 3.000 de lei.
Pentru a se aplica de la 1 ianuarie 2011 ar trebui însă ca, Legea pensiilor să intre în vigoare cât mai repede, mai ales că potrivit angajamentelor iniţiale cu FMI, reforma ar fi trebuit adoptată până la sfârşitul anului 2009. Nu în ultimul rând, legea ar trebui să treacă testul constituţionalităţii în cazul sesizării Curţii şi ar putea aduce încă o moţiune de cenzură actualului Guvern, pe lângă cea programată a fi votată astăzi.
Eliminarea pensiilor speciale, test pentru Legea unitară
Până când va intra în vigoare Legea unitară a pensiilor, Guvernul Boc şi-a propus să elimine pensiile speciale, cea mai explozivă parte a reformei pensiilor, printr-o formulă intermediară. Executivul şi-a angajat răspunderea în Parlament şi pe un proiect de lege în acest sens, separat de măsurile curente de reducere cu 25% a salariilor şi cu 15% a pensiilor. Cum opoziţia nu a răspuns şi la actul normativ privind pensiile speciale cu o moţiune de cenzură, în termenul de trei zile prevăzut de Constituţie, se consideră că legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor este adoptată, astfel că o mai desparte de promulgare doar un atac la Curtea Constituţională. Atac anunţat, de altfel, la unison, de reprezentanţii PSD şi PNL. Dar verdictul CCR în problema eliminării pensiilor speciale constituie un indiciu pentru cum vor aprecia aceiaşi judecători şi Legea unitară a pensiilor. În momentul avizării celor două proiecte pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea, Consiliul Legislativ a apreciat că reducerea substanţială a nivelului pensiei ar reprezenta o atingere a dreptului la proprietate.
Cât s-ar economisi prin eliminarea pensiilor speciale
Dacă se va ajunge la intrarea în vigoare a legii pentru care şi-a asumat Guvernul Boc răspunderea, vor trebui recalculate circa 200.000 de pensii speciale. Cât ar câştiga bugetul de stat de pe urma acestei operaţiuni este greu de anticipat, dar premierul Emil Boc susţine că prin recalcularea a doar 8.236 de pensii de lux s-ar putea plăti, într-o lună, 60.000 de pensii medii. Potrivit legii, recalcularea ar trebui să se realizeze în termen de 30 de zile pentru magistraţi, personalul diplomatic şi consular, parlamentari, funcţionari parlamentari şi personalul Curţii de Conturi, şi în termen de cinci luni pentru militari, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din penitenciare.
