Eroina cunoscutului cantec “Zaraza”, al lui Cristian Vasile, chiar a existat si a impresionat prin sfarsitul ei tragic, ucisa fiind prin injunghiere. Numele de Zaraza a fost rau predestinat, fiindca in limba rusa se traduce prin “infectie, contagiune, molima”, unde mai exista si varianta zarez – “nenorocire, belea”. Din cele doua substantive au derivat mai multe verbe, printre care: zaraziti – a infecta, a contamina, a molipsi”; zarezati – “a injunghia, a taia, a distruge, a da gata”; zarezatisia – “a-si taia beregata”. Din zaraza s-a format si adjectivul zaraznii – “infectios, contagios, molipsitor”, precum si substantivul zaraziha, numele unei buruieni, pe romaneste lupoaie, care paraziteaza pe radacinile unor specii, indeosebi de tutun, canepa si zarna.
In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, a trebuit ca unele produse romanesti sa-si schimbe denumirea insusita, mai demult sau mai recent, dupa unele straine, originale. Este si cazul apreciatului coniac de Murfatlar, care de curand a fost botezat… Zaraza.
Inainte de a lansa un produs nou pe piata, firmele occidentale consulta, printre altii, si lingvisti, ca nu cumva denumirea produsului respectiv sa aiba intelesuri sau rezonante negative in vreo limba straina. Desi dupa destramarea URSS studiul limbii ruse s-a restrans, ea mai e vorbita de peste doua sute de milioane de oameni, 130 de milioane avand-o ca limba materna, fiind si limba oficiala a ONU. Si nu este vorba doar de imensul teritoriu al Rusiei, unde, daca Zaraza ar fi exportata, ar starni glume rautacioase, daca nu cumva ar fi respinsa de-a dreptul, ci si de celelalte tari ex-sovietice.
Pacat de licoarea de la Murfatlar, care, dupa opiniile celor “infectati”, este de o calitate exceptionala.
