Departamentul american de justiţie susţine că un angajat al companiei care ar urma să finalizeze reactoarele 3 şi 4 de la centrala nucleară românească ar fi spionat pentru China.
Un chinezo-american, Allen Ho, a fost instruit de compania China General Nuclear Power Corporation (CGNPC), apoi a “abordat şi recrutat experţi nucleari rezidenţi în SUA pentru a furniza asistenţă integrală pentru dezvoltarea şi producerea de material nuclear special în China“, se arată într-un raport al Departamentului de justiţie al SUA.
Dacă SUA investighează asemenea lucruri legate de CGNPC, România ce trebuie să facă în privinţa acestei înţelegeri pe care o avem cu compania chineză? Iulian Fota, analist pe chestiuni de securitate, fost consilier al ex-preşedintelui Traian Băsescu, a atras atenţia că investitorii din China sunt prezenţi în Europa şi în SUA de mulţi ani, deci nu există probleme reale în acest sens.
„Dacă vin şi respectă legile, nu e nici o problemă. Dacă vin şi nu respectă legile, e o altă speţă, dar nu avem elemente în sensul acesta. E vreun element din care să tragem concluzia asupra unor intenţii ostile în ceea ce priveşte România, Guvernul România? Nu“, a precizat Iulian Fota pentru „România liberă“.
Analistul a explicat că, într-adevăr, CGNP are o problemă pe relaţia cu SUA şi aceasta ridică un semn de întrebare asupra credibilităţii companiei. E un element pe care îl poţi reţine. Dar de aici până la a translata elementul acesta în ceea ce ne priveşte pe noi este, cred eu, cale lungă. China este o ţară cu care România are o relaţie bună, veche. „Înţeleg, repet, îngrijorările americane faţă de persoana respectivă, dar vreau să văd faptele în ceea ce priveşte România. Inclusiv Băsescu a avut politica aceasta, de încurajare a investiţiilor chineze în România. De la un caz particular, până la a induce semne de întrebare privind o investiţie în România, e drum lung“, a subliniat Iulian Fota.
Totuşi, orice putem discuta pentru a apăra interesele României, în măsura în care avem fapte, ele-mente conturate clar, concrete, a susţinut analistul, adăugând că “şi eu, personal, poate că aş fi preferat o altă formulă. Dacă aş fi fost întrebat, aş fi spus: prima opţiune, investitor occidental“.
Acces egal cu zero
Pe de altă pate, analistul economic Sorin Dinu a declarat că problema cu CGNPC este de altă natură. „Dacă suntem aliaţi strategici cu SUA, având în vedere comportamentul companiilor chineze, de genul celui văzut în SUA acum, nu ar fi bine să mai facem business-uri“, consideră acesta. Totuşi, analistul econo-mic consideră că accesul pe care l-a obţinut China General Nuclear Power Corporation la camera de date a reactoarelor 3 şi 4 este “egal cu zero, pentru că tehnologia Candu nu mai reprezintă nici un secret pentru chinezi. Ei au făcut nişte reactoare Candu“.
Tehnologia Candu 6 din România se bazează pe un contract semnat de România cu Canada în anii ʹ70. „Camera de date pentru reactoarele 3 şi 4 este un proiect de referinţă, deci prea multe lucruri de acolo chinezii nu au de aflat, decât detalii despre proiect. Nici vorbă de spionaj industrial în România“, a explicat Sorin Dinu.
Adevărata problemă a acestei afaceri cu CGNPC este rentabilitatea. „Oricum, nu cred că pro-iectul se va face, având în vedere costul energiei cu care iese proiec-tul. Dacă China General Nuclear Power Corporation doreşte să finanţeze nişte contracte de stat, doar prin intermediul unor contracte pe diferenţă, la valoarea investiţiei, de peste şase miliar-de de euro, probabil că preţul energiei va fi de 80 – 90 de euro. Deci statul român va trebui să plătească undeva la 400 – 500 de milioane de euro pe an timp de 30 de ani. Nu are de unde“, a detaliat Sorin Dinu.
Analistul economic critică strategii români, explicând că proiectul reactoarelor nucleare de la CNE Cernavodă, numerele 3 şi 4, este gândit pentru siguranţa sistemului energetic naţional, fără ca aceia care l-au iniţiat să se gândească dacă e viabil – dacă nu e viabil, de ce nu e viabil. La preţul acesta al energiei, în România nu merită să construieşti aceste două reactoare. „Există o serie de domni prin România care fac de mulţi ani proiecte cu diverşi multipli. Adică de câte ori costă pro-iectele mai mult, raportat la cât ar trebui să coste în realitate. 3 şi 4 e un proiect mort. Nu ne orientăm deloc spre viitor“, a criticat Sorin Dinu intenţiile oficialilor.
Dacă iniţial, în anul 2008, Nuclearelectrica încheiase un acord de investiţii cu RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ, Arcelor-Mittal şi Iberdrola, adică actori economici occidentali, după o serie de neînţelegeri între acţionari, în luna iulie a anului 2013 premierul de atunci, Victor Ponta, se lăuda că a convins CGNPC să discute preluarea pachetului majoritar în proiectul reactoarelor 3 şi 4. Pe 25 noiembrie 2013, a fost semnată o scrisoare de intenție între SN Nuclearelectrica şi CGNPC.
