Veleităţile teritoriale ale Chinei au imprimat un climat tensionat în cadrul primei reuniuni a miniştrilor Apărării din SUA şi Asia-Pacific, deschisă la Hanoi, pe probleme de securitate.
Reuniunea din capitala Vietnamului este considerată foarte importantă, dar utilitatea ei va fi pusă sub semnul întrebării dacă nu se ocupă de problemele securitare dificile din regiune, cum ar fi peninsula coreeană sau Marea Chinei de Sud. Ministrul malaiezian a admis că problemele teritoriale sunt „puţin prea sensibile”, dar se preconizează un „dialog rezonabil şi fără pasiuni” dacă vor fi evocate. Toată lumea se gândeşte la China, pretenţiile ei teritoriale relevând ascensiunea militară din ultimii ani.
Forumul de la Hanoi s-a deschis cu declaraţiile liniştitoare ale Chinei, care a asigurat că nu ameninţă pe nimeni şi doreşte cooperare regională. Câteva minute mai târziu a venit răspunsul secretarului american al Apărării, Robert Gates: „Disputele privind revendicări teritoriale şi utilizarea adecvată a spaţiului maritim par să pună din ce în ce mai mult în pericol stabilitatea şi prosperitatea regiunii”. Fără a menţiona Beijingul, Gates a solicitat ca diferendele teritoriale să fie rezolvate paşnic, prin intermediul proceselor diplomatice şi de cooperare, cu respectarea dreptului internaţional. A făcut apel la „abandonarea schemelor gândirii din perioada războiului rece privind strategia de apărare a Statelor Unite şi arhitectura securităţii în Asia, un mod de gândire ce nu reflectă sfidările colosale din ultimii ani”. SUA apără o reglementare multilaterală a conflictelor teritoriale în Pacific, în consens cu ASEAN, care doreşte un „cod de conduită” contra derapajelor potenţial periculoase.
China, în opoziţie cu mai multe state din sud-estul asiatic privind suveranitatea asupra arhipelagurilor din Marea Chinei de Sud, în special Spratleys şi Paracelsus, preferă să regleze astfel de probleme în mod bilateral, opunându‑se „internaţionalizării”. Respinge orice ingerinţă a SUA în aceste dosare, denunţând prezenţa marinei americane în Marea Chinei de Sud şi exerciţiile militare comune cu Coreea de Sud în Marea Galbenă. Dar Gates a reafirmat că marina americană îşi va menţine prezenţa în aceste ape, pe care Washingtonul le consideră internaţionale. Autorităţile chineze abia ies dintr-o gravă criză diplomatică cu Japonia, urmarea detenţiei la Tokio a căpitanului unui pescador chinez arestat în apropierea unor insule contestate. În ianuarie, Beijingul a suspendat relaţiile militare cu Washingtonul după anunţarea vânzării de armament american Taiwanului, iar în vară China a criticat vehement exerciţiile militare organizate de SUA cu aliatul sud-coreean în Marea Galbenă, într-un context tensionat cu Coreea de Nord, pe care Beijingul continuă să o susţină.
Deşi China nu ezită să-şi afirme ambiţiile teritoriale în faţa Japoniei şi a SUA, la Hanoi, ministrul chinez al Apărării a avut întrevederi succesive cu omologii american şi nipon, redeschizând pagina relaţiilor militare directe pentru a atenua diferendele cu rivalii săi şi a preveni explozia unor crize grave. Concret, în cadrul întrevederii cu omologul său chinez, Gates a fost invitat oficial la Beijing. Exprimând neliniştea ţărilor din zonă, care se simt prinse între gigantul american şi cel chinez, ministrul nipon al Apărării estima că activităţile navale chineze în regiune măresc probabilitatea unor incidente serioase, iar Tokio şi Washingtonul vor trebui să adopte o viziune comună „privind modul de gestionare a acestui gen de evenimente”. Situaţia din regiune a dus la o apropiere între SUA şi Vietnam, Hanoiul precizând că este îngrijorat de escaladarea cererilor maritime chineze, iar Washingtonul de interferenţa Beijingului în libertatea navigaţiei. Aşa cum arată analiştii, „din această cauză, interesele strategice ale Vietnamului şi ale SUA sunt convergente”.
