» Una dintre cele mai faimoase reviste americane de stiinta, "Science", a publicat un articol cuprinzator despre performantele unor cercetatori romani din strainatate, "satui de ritmul lent al reformelor din tara lor".
» Nemultumiti de starea cercetarii romanesti sunt in special oamenii de stiinta tineri si cei ce lucreaza in strainatate, care au explicat pentru revista "Science" motivele supararii lor: finantarea cercetarii este controlata de vechea garda prin nepotisme, salariile pentru tinerii din domeniu sunt cumplit de mici, iar excelenta stiintifica nu este recunoscuta.
Promisiunile politicienilor de crestere a sumelor alocate cercetarii si de creare a conditiilor necesare oamenilor de stiinta nu mai au ecou de mult in urechile specialistilor, a declarat Liviu Giosan, geolog marin la Institutul de Oceanografie "Woods Hole" din Massachusetts, SUA si cofondator, in anul 2000, al micii asociatii a cercetatorilor romani Ad-Astra.
Aventura lui Giosan in strainatate isi are radacinile in 1990, cand, student fiind la Universitatea Bucuresti, a participat la sangeroasa mineriada din 13-15 iunie, releva "Science". Atunci i s-a infiripat pentru prima data gandul plecarii din Romania. Trei ani mai tarziu, si-a inceput studiile la Universitatea de Stat "Stony Brook" din New York, insa in anul 2000 a participat la Bucuresti la o conferinta despre stiinta organizata de cercetatori din diaspora si si-a dat seama ca nu putea sa se rupa definitiv de Romania.
Dupa conferinta sustinuta de geologul Emil Constantinescu, Giosan l-a cunoscut pe clujeanul Razvan Florian, specialist in neurostiinta computationala, o stiinta interdisciplinara care leaga diverse domenii din neurostiinta, stiinta cognitiva, inginerie electrica, informatica, fizica si matematica. Florian lucrase la Universitatea Pierre si Marie Curie din Paris si la Centrul de Cercetare Palo Alto din California, SUA. Cei doi au pus bazele unei comunitati stiintifice romanesti online, unde cercetatorii puteau dezbate temele de interes pentru ei, puteau posta documente si-si puteau impartasi experienta. Numele acestei comunitati, "Per aspera ad astra" (citat din filosoful Seneca insemnand "Prin dificultati, catre stele"), a dat si numele asociatiei in care s-a transformat comunitatea online: Ad-Astra.
Pentru a fi admis in aceasta asociatie, criteriile sunt dure si stricte: aspirantul trebuie sa aiba titlul de doctor ori sa fie doctorand, sa fi publicat macar un articol intr-o publicatie internationala si sa precizeze ce spera el ca poate aduce la Ad-Astra. Numai 60 de persoane s-au "calificat" pana acum, dar asociatia este cunoscuta, pe site-ul ei de internet sunt inregistrati peste 800 de non-membri, ceea ce face din Ad-Astra "una dintre cele mai de succes organizatii neguvernamentale din Romania", dupa cum considera unul dintre membri, Daniel Funeriu, chimist la Universitatea Tehnica din München, Germania.
Alti membri ai grupului, printre care si Giosan, sunt mai rezervati in ceea ce priveste impactul asociatiei, dar cu totii sunt de acord ca mica lor comunitate stiintifica a reusit sa atraga atentia clasei politice, remarca "Science", care vine si cu exemple. In 2006, din echipa de 12 cercetatori alesi de presedintele Traian Basescu pentru a pune la punct un plan pentru stiinta si educatie, patru erau din asociatia fondata de Florian si Giosan. Ministrul Educatiei, Anton Anton, s-a declarat si el deschis catre discutiile cu Ad-Astra, considerand ca "este o voce puternica, clara si independenta".
Dintre cei doi intemeietori ai asociatiei, Giosan locuieste in strainatate, dar revine anual in tara pentru a studia Delta Dunarii, pe care o considera "o arie esentiala pentru cercetarea mediului". El nu crede ca se va muta curand in Romania, in schimb, Florian se simte bine la Cluj-Napoca, unde a deschis un mic institut pentru stiinte cognitive.
Cercetarea In Prezent
"Exodul creierelor" romanesti catre alte tari, in 1990, a lasat Romania fara una dintre cele mai bune generatii de cercetatori, considera Giosan. Numarul oficial al oamenilor de stiinta din Romania este de circa 30.000, insa se estimeaza ca numarul celor plecati peste hotare este de aproximativ 16.000. Ca sa indeplineasca toate conditiile de integrare in Uniunea Europeana, Romania a marit alocatia bugetara pentru cercetare de la 0,2% din PIB in 2004 la 0,6% anul acesta, iar pana in 2010 se preconizeaza ca va ajunge la 1% din PIB.
