Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-a văzut visul împlinit ieri, când Rusia, Belarus şi Kazahstan au semnat la Astana crearea Uniunii economice eurasiatice, un proiect care îi va permite restaurarea influenţei Moscovei asupra foştilor sateliţi sovietici. Un proiect de importanţă capitală pentru liderul rus, care în 2005 calificase implozia URSS drept „cea mai mare catastrofă geopolitică“ a secolului 20.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, preşedintele belarus, Alexandr Lukaşenko, şi cel al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, au semnat documentul care atestă naşterea Uniunii economice eurasiatice în cadrul reuniunii Consiliului superior economic eurasiatic de la Astana, capitala Kazahstanului. Armenia se va alătura acestei uniuni în iunie. Uniunea, care va fi lansată la 1 ianuarie 2015, trebuie să favorizeze o integrare mai strânsă a acestor state, deja unite din 2010 în sânul Uniunii vamale, structură pur vamală între ex-parteneri ai URSS. „Cele trei state se angajează să garanteze libera circulaţie a produselor, serviciilor, capitalurilor şi mâinii de lucru, să pună în practică o concertată politică în domeniile-cheie ale economiei, în energie, industrie, agricultură, transporturi”, arată un comunicat al Kremlinului, care precizează că „astfel, se va ajunge la formarea unei pieţe comune majore în spaţiul CEI – 170 milioane persoane – care va deveni un nou centru puternic de dezvoltare economică”. La ceremonia semnării, Putin a declarat: „Astăzi, suntem pe cale să creăm un puternic centru, atractiv, de dezvoltare economică, o mare piaţă regională care reuneşte peste 170 milioane persoane”. Putin a trebuit să se resemneze că Ucraina nu va participa la acest proiect al său, o ţară de 46 milioane locuitori, cu un real potenţial industrial, dar care a plonjat într-o criză fără precedent de la finele lunii noiembrie, după refuzul preşedintelui Viktor Ianukovici, între timp demis, de a semna un acord de asociere cu UE. Lukaşenko a declarat: „Am pierdut participanţi pe drum, mă gândesc la Ucraina”, dar „sunt sigur că mai devreme sau mai târziu, conducerea ucraineană va înţelege unde este destinul său”. După semnare, Nazarbaiev a ţinut să sublinieze că această uniune este economică şi va atinge suveranitatea statelor participante.
Geografia grupului, cunoscut oficial drept Uniunea economică eurasiatică, semnifică faptul că are potenţial pentru a crea o placă turnantă a transportului mondial, legând fluxurile comerciale din Europa şi Asia. Dar alianţa va fi o palidă imitaţie a ceea a avut în vedere iniţial liderul rus, o versiune estică a Uniunii Europene. Diverşi analişti estimează că, după acordul gazier masiv semnat de Rusia cu China la începutul lunii, pentru Moscova Uniunea economică eurasiatică este un mod de a demonstra că pivotează spre Asia şi că sancţiunile occidentale impuse după ce Rusia a anexat Crimeea nu vor reuşi să o izoleze.
Motivele liderului rus
Rusia a propus pentru această Uniune eurasiatică mai multe atribute care reflectă UE, inclusiv un paşaport comun, o monedă unică, un Parlament colectiv, o forţă de pază a frontierelor comună şi o politică externă economică de asemenea comună.
Rusia a adoptat ideea unei Uniuni eurasiatice din trei motive principale – Putin a dorit să-şi creeze propriul pol economic care ar face din Rusia o putere echivalentă altor puteri comerciale mondiale cum ar fi UE, China şi SUA. În al doilea rând, garantarea influenţei Moscovei asupra dezvoltării economice a fostelor sale republici, în special din Asia Centrală, cu scopul de anu privi în altă parte, spre China, de exemplu. În al treilea rând, numeroşi analişti cred că Putin vede Uniunea ca o manifestare aproape fizică a ideologiei sale că Rusia şi sateliţii ei reprezintă o contrapondere în faţa Vestului, un bastion al valorilor mai conservatoare, mai tradiţionale, mai religioase, opuse culturii occidentale, cu drepturi pentru homosexuali şi activism politic independent. Aceste motive au fost expuse de Putin
într-un articol apărut în Izvestia, în 2011. Atunci, expunându-şi viziunea, el scria: „Propunem o puternică asociere supranaţională, capabilă să devină unul dintre polii lumii moderne şi să servească drept o punte eficientă între Europa şi regiunile dinamice din Asia-Pacific”.
Proiect strategic
Putin a negat că doreşte recrearea Uniunii Sovietice, o acuzaţie frecvent formulată atât în Rusia, cât şi în SUA. Hillary Clinton, fost secretar de stat american, declara într-un discurs din martie că „viziunea lui politică este cea a unei Rusii mari.
I-am spus când eram secretar de stat că obiectivul său este resovietizarea periferiei Rusiei”. Este clar că pentru Rusia această Uniune este „un proiect geopolitic”, chiar dacă Putin a respins săptămâna trecută ideea că are intenţia resuscitării URSS. Dar, potrivit analiştilor ruşi, „Rusia nu a încetat niciodată să considere că este moştenitoarea imperiului şi a URSS”.
În vederea prezidenţialelor din 2012, Putin a anunţat proiectul său al unei Uniuni eurasiatice, care urma să reunească majoritatea ţărilor fostului bloc sovietic. Rusia imaginată de Putin viza să se inspire din modelul european şi să îşi păstreze influenţa în inima Asiei Centrale faţă de China.
China, Rusia şi SUA
Atunci, media chineză oficială a criticat formarea acestei Uniuni eurasiatice şi descria avantajele superproiectului chinez al Drumului Mătăsii, arătând că şi „ţări din Transcaucazia – Armenia, Georgia, Azerbaidjan – visează să adere la noua strategie a Beijingului”. Chinezii menţionau şi planul strategic american în Asia.
SUA au propus deja un plan al unui nou Drum al Mătăsii, cu centrul în Afganistan. Washingtonul are intenţia să unească Asia Centrală şi de Sud, ţările transcaucaziene şi chiar Mongolia şi Xinjiangul chinez. Acest program este numit „Marele plan centrasiatic” şi reprezintă o componentă importantă în strategia americană pentru „revenirea” sau „restabilirea echilibrului” în Asia-Pacific. Cele două strategii nu au nimic comun cu proiectul chinez al unei centuri economice Drumul Mătăsii, anunţat de preşedintele chinez Xi Jinping în timpul turneului său în ţări din Asia.
