Din ciclul „nici un an fără scandal“, și în 2014 avem parte de examene naționale puse între paranteze, din cauza incompetenței sau a corupției. Iar când peste toate mai avem și ipocrizia unor dascăli care plâng pe umărul elevilor și spun că mizeriile astea se întâmplă din cauza lipsei de reformă în învățământ, deja poți spune că s-a umplut paharul.
Dar să le luăm pe rând. La Arad, procurorii au găsit în casele a trei profesori bani despre care se bănuiește că provin din mita dată de unii candidați la bacalaureat. Mai grav e că inspectorul general adjunct din județ ar fi implicat, la fel și un inspector, plus o profesoară. De remarcat că bacul a debutat luni, 30 iunie, cu probele scrise. Tot ieri s-a aflat că, la Târgu Jiu, ar fi existat posibile aranjamente la o școală generală, în ceea ce privește modul în care s-au corectat lucrările, după contestații, la Evaluarea Națională. Ceea ce se întâmplă în acest an, în privința acuzațiilor de corupție la adresa unor dascăli, nu înseamnă altceva decât continuarea unei nocive tradiții, știute fiind scandalurile din anii precedenți, mai ales de la bacalaureat, soldate cu reținerea unor profesori și audierea elevilor, ca martori.
Părinții se duc la Ministerul Educației
Sistemul educativ este zguduit acum și de nemulțumirea părinților față de felul în care au fost concepute subiectele probei de Limba și Literatura Română. A fost trimisă, încă de zilele trecute, o scrisoare pe adresa ministrului Educației, din partea Federației Naționale a Asociației de Părinți, în care se arată că o bună parte dintre temele puse în fața elevilor nu au avut nici o legătură cu programa școlară din anii de gimnaziu sau că baremele au fost atât de alambicate, încât corectarea lucrărilor a dat frâu liber subiectivității la corectare. Pe data de 1 iulie, în ziua în care trebuie anunțate rezultatele finale de la examenul absolvenților de-a opta, este programată o întâlnire între ministrul Educației și reprezentanții părinților.
Obiceiuri vechi
Deja nu mai e o noutate că la examenele naționale se "împinge" tava pentru rezultatele pozitive ale unor candidați. Amintiți-vă de anii '90, când diverse județe raportau, la Capacitate, de pildă, procente de 90-95-98% promovabilitate. Ce s-a schimbat de atunci până azi e numai faptul că acum instituțiile statului, precum DNA, au pus sub lupă sistemul educativ. Vechile obiceiuri se schimbă greu!
Aria ipocriziei
Temele acestea legate de corupția din învățământ sunt deja plictisitoare. Ne-a atras atenţia însă faptul că zilele acestea au început să apară în spațiul public o serie de scrisori ale unor profesori care plâng pe umerii elevilor, cerându-le iertare pentru modul lamentabil în care se prezintă sistemul educativ. Ba mai mult, cadrele didactice supărate cer, nu se știe cui, să se schimbe ceva în acest domeniu, pentru ca generațiile viitoare să beneficieze de o educație de calitate. Hai să vorbim despre ce înseamnă să fii elev, azi, în România. Pentru că ai de-a face, la catedră, mai degrabă cu profesori slab pregătiţi, cu precădere din cauza multitudinii de suplinitori care bântuie școlile, te vezi obligat să cauți alternativa în particular, o ședință de pregătire costând cel puțin 70 de lei, în București. Poți spune, pe de altă parte, că ai noroc dacă nu ți se îndoaie spinarea, după ce ani la rând ai cărat în spinare ghiozdanul plin cu manuale, culegeri și caiete speciale, în fapt maculatură – apropo, cine or fi autorii hârțoagelor?! – în condițiile în care, atenție, lecția se învață la clasă, nu din alte surse, susțin dascălii adevărați. Dacă de mai bine de 20 de ani încoace nimeni nu are curaj să "deranjeze" cele două industrii care căpușează învățământul preuniversitar – tipăriturile didactice și meditațiile particulare – atunci scrisorile de acum ale profesorilor care solicită reforme radicale valorează la fel de mult ca și diplomele elevilor pe care i-au pregătit…
