Premierul român şi Cabinetul său au demisionat luni din cauza nemulţumirii şi protestelor faţă de măsurile de austeritate, într-o perioadă grea pentru “noua Europă”, energia şi optimismul statelor postcomuniste aduse Occidentului evaporându-se, comentează The Scotsman în ediţia online de miercuri, citat de mediafax.
În loc să arate dinamice şi noi, fostele statele comuniste par să se bâlbâie ca acele “motoare în doi timpi” care erau utilizate în trecut de maşinile din regiune, scrie Matthew Day, un specialist în Afaceri Europene pentru The Scotsman.
Economia românească, afirmă publicaţia scoţiană, deşi prevede în acest an o creştere de 1,1 la sută, are 16 la sută din sectorul său bancar “pe mâinile grecilor”. Băncile austriece, un alt actor important în România, se află sub presiune în vederea “înfrânării” cheltuielilor, lucru ce ridică perspectiva rămânerii fără bani şi investiţii, apreciază publicaţia.
Ungaria, cu o economie care se lăuda anterior că este “cea care stabileşte ritmul” fostului bloc comunist, stagnează, iar bugetele de austeriate ale ambelor ţări “consumă veniturile şi răbdarea ambelor popoare”, apreciază publicaţia. Probleme similare au apărut şi în alte ţări din “noua Europă”, dar şi din vechea Europă. Însă ele se alătură unui amalgam de probleme din trecutul statelor Europei Centrale.
Deşi revoluţiile care au îndepărtat regimurile comuniste au avut loc în urmă cu 22 de ani, există în continuare un sentiment al “lucrului neterminat”, un sentiment că o clasă de politicieni şi birocraţi care anterior beneficiau de pe urma corupţiei care paraliza statele comuniste şi-au schimbat pur şi simplu locul şi au devenit “democraţi”, pentru a exploata noile oportunităţi cu scopul de a-şi burduşi buzunarele , scrie The Scotsman.
În opinia multora, nu a existat niciodată o “curăţare” a acestor sisteme, continuă publicaţia. Chiar şi după ce generaţia comunistă a început să dispară, ea a transmis generaţiei mai tinere un mediu corupt, în care câştigul ilegal a fost acceptat ca parte integrantă a culturii, adaugă cotidianul scoţian.
Cehii l-au plâns pe Vaclav Havel în decembrie nu doar pentru că l-au privit ca pe fondatorul statului lor modern, dar şi din cauză că a fost un om incoruptibil, al principiilor.
Cultura corupţiei a fost o sursă virulentă de resentiment pentru locuitorii Europei Centrale, dar când vremurile au fost bune, iar economiile au înflorit în timp ce firmele şi instituţiile occidentale revărsau bani, oamenii au putut să o ignore, subliniază publicaţia scoţiană. Însă, odată cu terminarea vremurilor bune şi cu economiile în criză, acest resentiment a început să reapară.
