24.7 C
București
luni, 26 septembrie 2022
AcasăSpecialCe faci când îți crește tensiunea arterială? Recomandările specialiştilor

Ce faci când îți crește tensiunea arterială? Recomandările specialiştilor

Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută drept „ucigaşul tăcut“, nu se simte, astfel că depistarea ei este întâmplătoare, la un control medical de rutină. În 90-95% din cazuri nu se cunoaşte cauza ei, însă specialiştii spun că există o serie de factori de risc precum vârsta peste 40-45 de ani, istoricul familial, obezitatea, consumul excesiv de alcool şi de sare, diabetul, sedentarismul şi colesterolul crescut. Cea mai gravă complicaţie a hipertensiunii arteriale este apariţia unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral.

Tensiunea arterială (TA), care indică presiunea din interiorul vaselor de sânge, se măsoară la braţ şi se determină două valori: una maximă (sistolică) şi cealaltă minimă (diastolică). Valoarea normală este 120/70 mmHg. Diagnosticul de hipertensiune arterială este pus de către medic dacă TA depăşeşte la măsurători repetate valorile 140 mmHg (pentru maximă), respectiv 90 mmHg (pentru minimă). 

Abordarea terapeutică a HTA implică atât un regim de viaţă sănătos (dietă hiposodată, combaterea obezităţii, activitate fizică zilnică, evitarea stresului, renunţarea la fumat şi alcool, reducerea valorilor colesterolului), precum şi terapia cu diverse tipuri de medicamente, care sunt prescrise de către medic, personalizat, în funcţie de nivelul creşterii valorilor normale ale TA, dar şi de existenţa unor boli asociate, cum ar fi diabetul.

Ţinta terapiei trebuie să fie obţinerea unei valori a TA sub 140/85 mmHg (iar la diabetici sub 130/80 mmHg). Tratamentul antihipertensiv trebuie continuat toată viaţa, sub îndrumarea periodică a unui medic. În unele cazuri, dozele de medicamente pot fi corectate, în funcţie de evoluţia bolii, de efectele adverse sau de alte boli/complicaţii survenite în timp. Adesea, scăderea greutăţii corporale în cazul supraponderalităţii sau al obezităţii scade semnificativ valorile crescute ale tensiunii arteriale, permiţând reducerea medicaţiei.

Tratamentul medicamentos constă în utilizarea următoarelor clase de medicamente:

– diuretice (furosemidul, nefrixul, indapamida);

– blocante ale canalelor de calciu (nifedipina, felodipina, amlodipine);

– beta-blocante (metoprolol, nebivolol, propranolol);

– inhibitori de enzime de conversie (captopril, enalapril, perindopril);

– sartani (losartan, candesartan, irbesartan);

– inhibitori de tip central (clonidina, rilmenidina).

Se începe cu monoterapie, preferându-se iniţial administrarea unui diuretic. Dacă nu se obţin valorile tensionale dorite, se combină două clase de substanţe, de obicei un diuretic şi beta blocant sau inhibitor de enzimă de conversie. La nevoie se va adăuga a treia clasă de substanţe hipotensoare.

 „Nu o dată auzim replica: «Ieri mi-a crescut tensiunea și m-am dus la urgențe!»
Ești hipertensiv cu tratament – sau chiar fără – și e seară și-ți crește tensiunea? Se mai întâmplă. Ai măsu-rat-o cu aparatul tău sau în vecini, e mare. Şi ce faci, înainte de a apăsa tastele 112? Învață primele două-trei gesturi simple înainte să chemi salvarea sau înainte să pornești voinicește – deseori chiar cu tine la volan! – către urgența spitalului. Pentru că nici acolo n-o să-ți facă altceva, ca primă măsură, decât ce-ți poți face tu singur, de la început, în loc să te panichezi. Apoi, se poate genera un cerc vicios din pricina stresului, a spaimei, a halatelor albe din jur, astfel încât – ajuns la spital – să crească tensiunea și mai și, exclusiv pe bază de stres acut. Tot greșit e și să stai cu tensiunea mare – în loc să faci și tu ceva –, până vine ambulanța. Pierzi timp. Alt argument ca să nu începi cu salvarea: la spital sunt urgențe mai mari decât a ta, vei aștepta pe coridor pe un scaun, iar de furia așteptării îți va fi, poate, și mai rău“ – recomandă doctor Otilia Ţigănaş. Ea atrage atenţia că un antihipertensiv cu acţiune rapidă, combinat cu un anxiolitic şi un ceai cu efect calmant pot rezolva pe loc problema. 

Tensiunea arterială şi psihicul

Componenta emoțională a hipertensiunii arteriale se regăsește în expresii precum: „a fierbe de furie“, „a ţi se urca sângele la cap“, astfel încât, într-o atare situație, singura soluție este „păstrarea sângelui rece“. Starea psihică influențează nemijlocit nivelul tensiunii arteriale: la furie, supărare, frică, entuziasm și stres, aceasta poate crește chiar până la 240/130 mm Hg. Dacă rămâne crescută pe fond de stres timp îndelungat, tulburarea funcțională se poate transforma într- una organică. Corpul învață că aceasta este starea normală și uită care sunt mecanismele de scădere a tensiunii arteriale.

În timpul odihnei și relaxării, tensiunea arterială scade ca urmare a activității cardiace diminuate și a dilatării micilor vase sangvine arteriale de la nivelul pielii. Reacțiile de şoc și frică, precum şi stresul suprasolicitant conduc la hiperactivitate parasimpatică, scăzând puternic tensiunea arterială până la colaps circulator. Subiectiv apar amețeala și uneori chiar senzația de leşin.

Activitatea sistemului nervos simpatic determină redistribuirea sângelui în corp, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale, accelerarea ritmului cardiac și o mai intensă vascularizare a mușchilor concomitent cu diminuarea vascularizării zonei gastro-intestinale, a rinichilor și pielii.

Cortizolul, hormon legat de stresul cronic, determină creșterea tensiunii arteriale pentru a asigura corpului mai multă energie. Acest proces continuă să se desfășoare sub influența stresului emoțional și în lipsa mișcării. Persoanele cu hipertensiune arterială manifestă tendința de creștere a tensiunii arteriale în situații care, în cazul persoanelor cu tensiune arterială normală, nu produc modificări. Oscilațiile tensiunii arteriale și tulburările circulatorii sunt asociate anumitor tulburări psihice. În cazul atacurilor de panică sau al curei de dezalcoolizare, tensiunea arterială creşte, iar în cazul depresiilor poate scădea.

Terapiile complementare

În această fază a hipertensiunii arteriale, în care nu există încă modificări vasculare organice, sunt eficiente metodele medicinei complementare: acupunctura, fitoterapia, apiterapia, homeopatia. Tratamentul cu ajutorul acupuncturii urmărește combaterea stresului și echilibrarea energetică generală a organismului. Combaterea stresului se face prin inducerea unei bune relaxări, îndepărtarea anxietății și asigurarea unui somn de calitate. Echilibrarea energetică generală urmărește echilibrarea unora dintre organe, cele mai importante fiind: cordul, ficatul, rinichiul.

Hipertensiunea arterială și tratamentul cu ajutorul plantelor

Prin combinarea unor grupe de plante cu efect pe diferitele mecanisme de acțiune se urmărește scăderea valorilor tensiunii arteriale. În stadiul incipient, e posibil să fie obținută normalizarea tensiunii arteriale doar cu măsuri igieno-dietetice și cu ajutorul unor produse din plante – explică pentru „România liberă“ medicul Carmen Badea, care susţine că, în stadiile mai avansate, se vizează, eventual, o terapie combinată, dozele de medicamente administrate fiind mai reduse decât în lipsa fitoterapiei.

La fel ca în cazul substanțelor medicamentoase, plantele se pot clasifica în funcție de mecanismul de acțiune în:

– plante cu efect diuretic;

– plante care acționează la nivelul vaselor de sânge;

– plante care reduc vâscozitatea sângelui;

– plante cu efect sedativ;

– plante care acționează prin mecanisme multiple, combinate;

– plante cu efect hipocolesterolemiant;

Plantele care produc dilatarea vaselor coronariene, cerebrale și arteriale periferice sunt: păducelul, saschiul, vâscul, talpa-gâștei, frunzele de măslin, traista-ciobanului.

Plantele calmante, sedative, acționează în special la nivelul sistemului nervos vegetativ. Conurile de hamei, valeriana, lavanda, te-iul sunt câteva dintre ele. Un produs deosebit de util este extractul din muguri de tei argintiu.

Plantele cu acțiune diuretică produc reducerea volumului circulant vascular prin stimularea eliminării de apă. Dintre plantele cu efect diuretic amintim: mătasea de porumb, frunzele de mesteacăn, troscotul, pirul, merișorul.

Plantele care ajută la reducerea valorilor colesterolului și prevenirea atero-sclerozei sunt: rostopasca, păpădia, pătlagina.

Vâscul are proprietăți hipotensoare, cardiotonice, vasodilatatoare coronariene și periferice, sedative.

Talpa-gâștei are efect sedativ pe sistemul nervos central și inimă, fiind indicată în cardio-patia ischemică cronică, hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă.

Saschiul constituie materia primă pentru compusul numit vincamină, care se extrage din el. Vincamina are efect vasodilatator la nivel central și periferic.

Usturoiul are efect hipotensor, vasodilatator, cardiotonic, hipocolesterolemiant și anticoagulant.

Frunza de măslin conține substanțe cu proprietăți hipotensoare, antiaritmice, relaxante ale musculaturii netede, antiaterosclerotice, antioxidante.

Frunza de mesteacăn are efect diuretic, favorizând eliminarea colesterolului și acidului uric.

Sulfina este diuretică, fluidifică sângele și are efect anticoagulant.

Troscotul este diuretic, cu avantajul că nu crește eliminarea potasiului, care, când nu este în concentrația corespunzătoare, are ca efecte slăbiciunea musculară și tulburările de ritm cardiac.

Pirul este o plantă cu efect diuretic și tonic, remineralizantă.

Rostopasca mărește secreția de lipază și amilază pancreatică, contribuind la scăderea colesterolului și lipidelor, prin transformarea în acizi biliari.

Păpădia reduce sinteza colesterolului în organism, stimulând funcția hepatică și a vezicii biliare, cu efect de stimulare a digestiei grăsimilor. Are, de asemenea, efect depurativ, laxativ și diuretic.

Pătlagina reduce, la rândul său, colesterolul și trigliceridele, iar prin efectul laxativ duce la scăderea absorbției grăsimilor la nivel intestinal.

Homeopatia în tratamentul hipertensiunii arteriale

Cele mai utilizate remedii homeopate sunt: Arnica, Aurum iodatum, Crataegus, Ergotinum, Secale, Viscum. În crizele hipertensive pot fi utile remedii ca Aconit sau Belladona, ori remediul floral Bach numit „Rescue remedy“. 

Componenta emoțională a hipertensiunii arteriale se regăsește în expresii precum: „a fierbe de furie“, „a ţi se urca sângele la cap“, astfel încât, într-o atare situație, singura soluție este „păstrarea sângelui rece“.

Formulă

Ceai macerat la rece, util pentru scăderea tensiunii arteriale:

– păducel 30 g

– coada șoricelului 20 g

– vâsc 10 g

– isop 10 g

– coajă de salcie albă 10 g

Se pune o lingură amestec în 250 ml apă rece la macerat timp de 12 ore. Se beau două căni pe zi, trei săptămâni pe lună, câteva luni.

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Exit Poll: Extrema dreaptă din Italia, condusă de Meloni, câștigă alegerile

O alianță de dreapta condusă de partidul “Frații Italiei”, la cârma căruia se află Giorgia Meloni, a obținut o majoritate clară în viitorul parlament,...

Războiul Rusia – Ucraina. Patriarhul Moscovei susține că un rus care moare în Ucraina e iertat de toate păcatele

Dacă un militar rus moare în "operațiunea specială" din Ucraina, acest sacrificiu "spală toate păcatele pe care o persoană le-a făcut", susține patriarhul Moscovei,...

Exit Poll: Extrema dreaptă din Italia, condusă de Meloni, câștigă alegerile

O alianță de dreapta condusă de partidul “Frații Italiei”, la cârma căruia se află Giorgia Meloni, a obținut o majoritate clară în viitorul parlament,...
Ultima oră
Pe aceeași temă