"Inima frântă" nu este un mit, ci un sindrom uneori mortal, spun oamenii de ştiinţă, care afectează anual 2% dintre pacienţii victime ale unor atacuri cardiace. Sindromul este cauzat, de regulă, de un şoc emoţional intens negativ, provocat de exemplu de o despărţire sau moartea unei fiinţe dragi, explică cercetătorii elveţieni într-un studiu publicat în revista Societăţii Europene de Cardiologie “The European Heart Journal”.
Cercetătorii au analizat datele a 485 de pacienţi din mai multe ţări, diagnosticaţi cu sindromul "inimii frânte" (cardiomiopatie de stres), numit şi "takotsubo", apărut după un şoc emoţional, şi au constatat că unii îl dezvoltaseră după un eveniment fericit. Ei au numit această variantă sindromul "inimii fericite". Cazurile de origine emoţională au fost alese dintre 1.750 drept cazuri de sindrom takotsubo (TTS) cu potenţial de mortalitate. La ceilalţi pacienţi, evenimentul declanşator fusese fizic sau fizic şi emoţional combinat ori neidentificat.
"Am arătat că elementele declanşatoare ale TTS pot fi mai variate decât credeam…Boala poate fi precedată şi de emoţii pozitive", afirmă Jelena Ghadri, medic la Spitalul universitar din Zurich (Elveţia), unul din semnatarii studiului. "Medicii trebuie să ştie că pacienţii care sosesc la urgenţă cu semne de criză cardiacă, cum ar fi dureri toracice şi o dispnee (dificultate respiratorie), după o emoţie sau un eveniment fericit, pot suferi şi ei de TTS, la fel ca un pacient care vine după un eveniment emoţional negativ", adaugă ea, citată de Agerpres.
Sindromul inimii frânte, takotsubo (sau tako-tsubo, "capcană pentru caracatiţe"), depistat prima oară în Japonia în anii 1990, afectează îndeosebi femeile după menopauză. Potrivit studiului, doar în unele cazuri sindromul poate fi declanşat de bucurie sau un eveniment fericit: petrecere de aniversare, căsătoria unui copil, o victorie a echipei sportive favorite sau naşterea unui nepot pentru un bunic.
La majoritatea cazurilor însă, simptomele au apărut după un eveniment trist sau stresant, cum ar fi moartea soţului/soţiei, a unui copil sau rude, un accident, conflicte personale sau, într-o situaţie, după ce un obez a rămas blocat în cadă, nemaiputând să iasă. Dintre cei cu "inima frântă" şi cu "inima fericită", 95% sunt femei, cu vârsta medie între 65 de ani în primul caz şi de 71 în al doilea, confirmând faptul că majoritatea TTS apar după menopauză.
Doctorul Christian Templin, cardiolog la Spitalul universitar din Zurich, principalul autor al studiului, consideră că sunt necesare şi alte cercetări pentru a înţelege mecanismele exacte care duc la apariţia celor două variante, de inimă "frântă" şi "fericită", ale TTS. În cadrul studiului, la spital nu a fost înregistrat niciun deces din cauza "inimii fericite". În schimb, din cauza "inimilor frânte" procentul decesul a fost de 1% (cinci din 485).
Când pacientul ajunge la urgenţă i se face o electrocardiogramă, însă anomaliile nu corespund unui atac clasic fiindcă nu sunt afectate vasele coronare, doar la un examen RMN putând fi depistate leziunile specifice. Specialiştii explică acest fenomen prin faptul că sistemul nervos acţionează asupra muşchiului cardiac şi determină o paralizie a părţii inferioare a inimii, care se găseşte în incapacitatea de a se contracta. Astfel, partea ei inferioară rămâne inertă şi ia forma a ceea ce japonezii numesc "tako tsubo", capcană tradiţională pentru caracatiţe sau, mai simplu, a unei mingi de rugby.
Potrivit statisticilor, riscul de deces rămâne totuşi mic, numai 3,7% dintre pacienţi pierzându-şi viaţa în prezent din această cauză (faţă de 5,3% în cazul crizelor cardiace clasice). În plus, aceştia cedează în general ca urmare a altor boli sau a unor complicaţii grave: cheaguri de sânge, tulburare a ritmului care provoacă un stop cardiac, etc. De regulă, simptomele "inimii frânte" dispar în general într-un interval de la una la trei luni de la producerea accidentului.
