20.6 C
București
duminică, 19 mai 2024
AcasăSpecialCe carte joacă Senatul în scandalul CSM

Ce carte joacă Senatul în scandalul CSM

Nelegalităţile comise la alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii pot atrage sancţiuni chiar şi financiare din partea Uniunii Europene şi pot întârzia intrarea României în Schengen.

La întâlnirea de ieri cu parlamentarii arcului guvernamental, Traian Băsescu a anunţat că „se prefigurează un eşec cel puţin parţial in zona Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie”, iar „în zona CSM se cantonează deja aprecieri negative”, din cauză că unii magistraţi au candidat din nou şi au câştigat un nou mandat de şase ani, deşi legea interzice mandatele consecutive. Mai mult, candidatura unuia dintre judecătorii aleşi cu mandate consecutive (e vorba de Dan Lupaşcu, preşedintele Curţii de Apel Bucurşti – n.n.) a fost considerată nelegală, în primă instanţă, printr-o hotărâre judecătorească, situaţie care nu permite Senatului să valideze alegerile CSM. Preşedintele a sugerat ca Senatul să găsească o formulă legislativă prin care CSM să intre în legalitate. Specialiştii spun că soluţia de compromis ar fi validarea provizorie a alegerilor CSM până când va exista o hotărâre judecătorească definitivă. Apoi, dacă justiţia va respinge definitiv candidaturile, să se organizeze noi alegeri pentru locurile ocupate prin interpretarea eronată a legii. O altă soluţie ar fi sesizarea Curţii Constituţionale, dar procedura este greoaie şi de durată, iar noul CSM trebuie să îşi înceapă activitatea la data de 12 ianuarie 2011.

Cine sunt candidaţii societăţii civile

Astăzi, Comisia juridică a Senatului va începe audierile celor patru candidaţi care s-au înscris în competiţie pentru două locuri în CSM rezervate societăţii civile.

Maria Cristina Ana este propunerea Societăţii Academice din România. Este susţinută şi de alte şase organizaţii neguvernamentale între care Freedom House şi GDS. În perioada 2005-2009, Maria Ana a lucrat în cadrul Delegaţiei Comisiei Europene pe problema reformelor în justiţie.

Corina Adriana Dumitrescu este propunerea Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir Bucureşti – Facultatea de Ştiinţe Juridice, la care este rector. Soţia deputatului PSD, Cristian Dumitrescu a fost propusă în 2008 pentru funcţia de ministru al Justiţiei. În anul 2006, a devenit notar public fără examen, ceea ce a atras criticile ministrului Justiţiei de atunci, Monica Macovei.

Victor Alistar, director la Transparency International România, a fost propus de Asociaţia ProDemocraţia şi susţinut de alte trei organizaţii, între care şi Facultatea de Drept a Univer¬sităţii Galaţi. Numele lui apare într-un dosar penal pentru fals în declaraţii.

Mihai Rapcea, avocat apropiat al patronului OTV Dan Diaconescu şi al lui Gregorian Bivolaru – fondatorul MISA, a fost propus de Asociaţia Victimelor Mineriadelor. Din cei patru vor fi aleşi doi prin votul plenului Senatului.

Alegeri contestate

CSM are 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori; doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept: ministrul Justiţiei, procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nici un membru ales al CSM nu poate avea două mandate consecutive. Cu toate acestea, la alegerile de la 1 noiembrie 2010, au fost aleşi pentru un nou mandat magistraţii Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea.

Cele mai citite

Asfaltări din bani publici în curțile votanților PSD la Râmnicu Sărat

În Râmnicu Sărat, Administrația Domeniului Public (ADP) a fost acuzată de practici discutabile în contextul campaniei electorale. Din imaginile surprinse se poate observa...

ANCOM: Veniturile raportate de sectorul telecom din România au stagnat la 3,4 miliarde de euro, în 2023

Numărul utilizatorilor de Internet fix care au ales servicii prin fibră optică a ajuns la cinci milioane, la finele anului 2023, în creştere cu...

Ministerul Finanţelor: Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice a scăzut uşor în martie 2024

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în martie 2024, de 1.289.540, cu 425 mai puţine comparativ cu luna anterioară...
Ultima oră
Pe aceeași temă