Sesizată de fosta soție a lui Liviu Dragnea, Curtea Constituțională a decis că lipsa unui prag valoric în cazurile de abuz în serviciu este “un viciu normativ”, judecătorii considerând că legiuitorul are “obligația” de a reglementa acest lucru. Judecat pentru abuz în serviciu, Liviu Dragnea salută decizia CCR.
Curtea Constituţională spune că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică.
”Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensităţii vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de <<abuz în serviciu>>, cu aplicarea principiului <<ultima ratio>>, astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină şi jurisprudenţă (inclusiv cea a Curţii Constituţionale), aceste circumstanţieri fiind necesare delimitării răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Totodată, Curtea a reţinut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanţa constituţională nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”, se arată în comunicatul de presă transmis de Curtea Constituţională.
Curtea Constituţională a judecat, marţi, excepţia de neconstituţionalitate depusă de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, Guvernul cerând Curţii să respingă ca inadmisibilă solicitarea fostei soţii a liderului PSD, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu.
Decizia Curţii Constituţionale a fost luată cu majoritate de voturi.
Să fie prag, dar să fie “rezonabil”
Reacțiile nu au întârziat să apară, după decizia CCR. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că va stabili un prag valoric "rezonabil", în urma unor dezbateri la care vor participa specialiști în drept și reprezentanți ai societății civile. "Așteptăm întâi decizia Curții, motivarea ei integrală (…), după care vom face dezbateri cu profesioniștii dreptului, cu societatea civilă, pentru a vedea care poate fi pragul acela rezonabil, de natură să pună de acord prevederile din Codul penal cu decizia Curții Constituționale. (…) Din ce rezultă citind comunicatul Curții, se va pune un prag, pentru că se vorbește de o obligație a legiuitorului primar sau delegat", a declarat ministrul Justiției.
El a explicat că cele două urmări ale infracțiunii de abuz în serviciu — prejudiciul și vătămarea intereselor legale — sunt "lucruri diferite". "Abuzul în serviciu are două urmări alternative, când fapta produce o pagubă, pe de o parte, sau când fapta produce o vătămare intereselor legale, pe de altă parte. În ipoteza examinată de Curte s-a avut în vedere producerea unei pagube. Vătămare este altceva, o urmare alternativă, nu are legătură cu decizia", a spus Tudorel Toader.
De asemenea, premierul Sorin Grindeanu a declarat că a avut o discuţie cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, fiind amândoi de acord să se elaboreze un proiect de lege de modificare a codurilor penale transparent, printr-o dezbatere deschisă, astfel încât acesta să fie ”de necontestat”.
Întrebat dacă se intenţionează stabilirea unui prag la abuzul în serviciu prin ordonanţă de urgenţă sau printr-un proiect de lege trimis Parlamentului, premierul a răspuns: ”Eu cred că lucrurile sunt cât se poate de clare, nu voi intra pe conţinut, că nu e treaba mea. Repet ceea ce v-am spus si spun de foarte mult timp. Acest proiect de lege – nu ordonanţă, nu altceva – care va primi avizul Guvernului trebuie să se refere strict la deciziile Curţii Constituţionale. (…) În forma aceasta va fi”.
Dragnea și oamenii “manipulați” din Piața Victoriei
Judecat într-un dosar de abuz în serviciu, cu un prejudiciu de 108.000 de lei, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că decizia CCR impune Parlamentului şi Guvernului să introducă pragul valoric. Dragnea a mai susținut, la Antena 3, că cei care au ieșit în stradă să protesteze faţă de OUG 13/2017, care stabilea, printre altele, un prag al prejudiciului pentru abuz în serviciu de 200.000 de lei, ”s-au revoltat pe baza unor minciuni”.
”CCR a rămas consecventă, din punctul meu de vedere. Prin decizia de astăzi, a bolduit practic prima decizie care, să zicem voit sau nu, era înţeleasă greşit. Toată discuţia s-a învârtit în jurul acelui prag nenorocit de la abuzul în serviciu şi, bineînţeles, a fost construcţia făcută că acea ordonanţă a fost dată pentru mine. S-a spus asta în România şi în Europa şi America. Curtea vine şi spune încă o dată şi spune mult mai clar şi explicit că Parlamentul este obligat să stabilească un prag valoric şi intensitatea vătămării”, a declarat Liviu Dragnea.
El a afirmat că nu este supărat pe cei care au luat parte la protestele antiguvernamentale din februarie, deși manifestaţiile au fost generate de denaturarea deliberată, în unele cazuri, a realităţii. ”S-au revoltat pe baza unor minciuni. Nu sunt supărat pe cei care au ieşit (…) A fost un exemplu foarte clar de manipulare”, a mai spus Dragnea.
12 țări europene pedepsesc penal abuzul în serviciu
În Europa, mai sunt 12 țări care sancționează cu închisoarea abuzul în serviciu, printre care se numără Spania, Belgia, Marea Britanie, Germania, Polonia, Finlanda, Ungaria, Lituania sau Slovenia. În alte țări, de exemplu Franța, infracțiunea de abuz în serviciu este sancționată de Codul Penal, dar are o altă denumire. „Sunt ţări în care li se interzice să mai poată să ocupe funcţii publice pe o anumită perioada de timp, dar la noi s-a mers pe această varianta. La noi, din câte ştiu, din timpul comunismului s-a introdus această infracţiune în Codul penal şi acolo a rămas”, declara, în 2016, Augustin Zegrean, pe atunci președinte CCR.
