Sistarea plăților făcute de la bugetul UE și creșterea cofinanțării proiectelor europene sunt principalele consecințe ale declanșării procedurii de dezechilibru macroeconomic și a încetării acordului cu FMI și Comisia Europeană.
România a fost inclusă de Comisia Europeană (CE) în categoria ţărilor aflate în procedură de dezechilibru macroeconomic, o categorie “onorantă” în care se află şi alte state, deoarece şi-a îmbunătăţit echilibrul economic, dar are nevoie în continuare de măsuri în acest sens, este de părere premierul Victor Ponta. “În urma analizei CE, s-au stabilit mai multe categorii de ţări: categorii cu probleme grave din punctul de vedere al dezechilibrelor macroeconomice – şi, slavă Domnului, România nu este acolo – categorii de ţări cu deficit excesiv – şi iarăşi nu suntem acolo, că până la 3% (din PIB deficit – n.r.) mai avem foarte mult, noi am făcut 1,8 – şi o categorie – în care România, ca să spun direct, suntem într-o companie onorantă, alături de Belgia, Olanda, Marea Britanie, Suedia şi Finlanda – de ţări care şi-au îmbunătăţit echilibrul macroeconomic, dar care au în continuare nevoie de măsuri în acest sens”, a arătat Ponta.
Însă, obrazul subțire, cu cheltuială se ține. Fiindcă includerea în acest “club select” are un preț. Conform reglementărilor europene (concluziile Consiliului European din februarie 2013), în cazul în care, pe baza unui bilanț, Comisia ajunge la concluzia că statul membru vizat este afectat de dezechilibre excesive, trebuie să informeze Parlamentul şi Consiliul European, iar Consiliul poate adopta o recomandare prin care constată existența unui dezechilibru excesiv și recomandă statului membru în cauză să întreprindă măsuri corective. Recomandarea Consiliului trebuie să determine natura și implicațiile dezechilibrelor și să precizeze un set de recomandări de politică ce trebuie urmate, precum și termenul până la care statul membru vizat trebuie să transmită un plan de măsuri corective. Dacă statul membru nu se conformează de două ori la rând pentru a redresa aceste dezechilibre, CE suspendă plățile pentru proiectele europene până la remedierea problemelor.
Crește partea de cofinanțare ce revine României
Oficialii europeni au arătat că, în România, dezechilibrele au fost semnificativ reduse, dar rămâne un risc al implementării reformelor, având în vedere că autorităţile intenţionează să iasă din programul de asistenţă externă în acest an, astfel că este necesară o monitorizare. Procedura privind dezechilibrele macroeconomice este un mecanism de supraveghere pentru preîntâmpinarea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice în cadrul UE.
“România a înregistrat și anterior un dezechilibru între creanțele și datoriile externe, adică în ceea ce privește poziția investițională netă, menționată de CE pentru deschiderea acestei proceduri. Însă, acest lucru este normal pentru o țară în tranziție, care importă capital pentru a se dezvolta. Sigur că trebuie menținut un echilibru, dar toate țările din vecinătate, inclusiv Polonia și Cehia se află în aceeași situație”, a precizat, pentru „România liberă“, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Acesta arată că principala consecință a încetării acordului cu FMI și CE este creșterea cofinanțării proiectelor europene de la 5%, cât este în prezent, la 15%, România beneficiind în acest moment de condiții speciale. “Chiar dacă nu am reușit să absorbim atâtea fonduri europene cât ne-am dorit, reducerea cofinanțării ne-a fost de mare ajutor. Sunt bani în plus, care au intrat în țară”, a adăugat Dumitru.
Potrivit celui mai recent raport de țară publicat de CE în cadrul Semestrului european 2015, România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, ce necesită monitorizare și o serie de măsuri de politică în domeniu. Prin problemele enumerate se numără: poziția investițională netă, accesul dificil la finanțare pentru IMM-uri, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene pentru finanțarea investițiilor, politica fiscală imprevizibilă care nu stimulează investițiile și exportul, probleme structurale pe piața muncii etc. „Suntem pe ultimul loc, alături de bulgari în ceea ce privește salariul mediu în UE. Vor să avem prețuri ca în vest, inclusiv la gaze, dar salariile să fie ca în est. Pe de altă parte este o contradicție între creșterea competitivității și toate restructurările aferente și creșterea numărului de locuri de muncă”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
