„Cunosc mulţi tineri care au luat 10 la bac, dar asta nu le-a folosit la nimic,” spune Iulian Popescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Excelsior pentru Excelenţă în Educaţie. Potrivit acestuia, sistemul de învăţâmânt are probleme atât din cauza lipsei de interes a elevilor, dar şi pentru că profesorii îşi pierd autoritatea.
“Din şcoli lipsesc liderii,” conchide Popescu, a cărui asociaţie promovează programe pentru tinerii performanţi.
Cristian Hatu, coordonator de proiecte de educaţie la Societatea Academică Română (SAR), este de părere că întreaga programă şcolară ar trebui să se schimbe, pentru ca examenul de bacalaureat să devină relevant pentru viitorul elevilor. “Facem presiuni să se schimbe programa,” spune el.
Totuşi, Consiliul pentru Curriculum, înfiinţat anul trecut, nu a finalizat încă programa şi sunt puţine şanse ca aceasta să fie gata până în septembrie, astfel încât ea să poată fi implementată în anul şcolar 2012-2013. Pe lângă o nouă programă, mai e necesară şi pregătirea profesorilor pentru un alt sistem de predare, orientat spre dezvoltarea gândirii elevilor, în loc de acumulare de cunoş¬tinţe, cum se face în prezent.
Cel mai recent raport al SAR pe educaţie, publicat în octombrie 2010, sublinia lipsa de legătură dintre ceea ce se predă în clasă şi viaţa de zi cu zi a elevilor. “Profesorii le oferă elevilor la clasă direct concluzia, în loc să-i ghideze, prin întrebări şi discuţii, pentru a o găsi singuri; acesta este unul dintre modurile care declanşează şi angajarea lor emoţională.
Exact în acest mod se formează însă abilităţile cognitive de ordin superior. Or, în domeniul ştiinţelor naturii şi matematicii teoria este introdusă şi prezentată în mod abstract, fără legătură cu experienţele concrete ale elevilor, care le-ar putea trezi curiozitatea şi i-ar angaja emoţional,” se arăta în raport.
Documentul prezenta şi 10 competenţe cheie care ar trebui dezvoltate în timpul şcolii: învăţarea prin realizare de proiecte, rezolvarea de probleme, exersarea, observaţia sistematică, experimentele, lucrările practice, investigaţiile, studiile de caz, dezbaterile şi jocul de rol.
Cum se dă bacul în alte ţări
În majoritatea ţărilor occidentale şi în Statele Unite, sistemele de învăţământ sunt axate pe dezvoltarea gândirii şi unor abilităţi cheie, iar examenele de maturitate testează capacitatea de punere în practică a cunoştinţelor acumulate în liceu.
În Franţa există trei tipuri de bacalaureat, pentru cele trei tipuri de învăţământ liceal general (echivalentul bacalaureatului teoretic în România), tehnologic şi profesional, explică Adinel Bruzan, profesor de filosofie la liceul J. Ango din Dieppe. Bacalaureatul general are la rândul său trei specializări, în funcţie de profilul de studii: literar, economic şi social şi ştiinţific.
Bacalaureatul general se desfăşoară de fapt în doi ani: în clasa a XI-a, toţi elevii sunt supuşi probelor anticipate de franceză (scris şi oral), iar în anul terminal au loc probele specifice filierelor, explică Bruzan.
În Marea Britanie, bacalaureatul este menit să ajute facultăţile să-i selecteze pe cei mai buni elevi. Examenul are loc după ce tinerii fac cursuri de dezvoltare personală, gândire critică şi educaţie civică.
În Spania, pregătirea pentru bacalaureat începe în clasa a XI-a, când elevii studiază spaniola, filosofia şi educaţia civică, o limbă străină, istorie şi trebuie să-şi aleagă o specializare (artă, ştiinţe, profil umanist). Pentru a absolvi liceul, elevii trebuie să treacă toate examenele din anul final şi cel de bacalaureat.
