Lansarea revistei glossy Calul a fost evenimentul monden al saptamanii. Jockey Club, un loc dedicat exclusiv barbatilor, i-a adunat pe principesa Margareta, printul Radu, academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici.
In comunicatul care a precedat-o, revista a fost descrisa ca fiind scoasa in conditii de lux, dar fara nici o ambitie comerciala si dedicata exclusiv cunoscatorilor – pe scurt, adevaratei lumi bune a Bucurestiului, cei care mostenesc aristocratia interbelica. Pe langa figuri ale lumii literare (Ioan Grosan, Traian T. Cosovei), curiosii i-au putut vedea pe principesa Margareta si printul Radu, pe sculptorul Florin Codre si Barbu Brezianu, ultimul exponent in viata al generatiei ‘30, acum in varsta de 96 de ani. Vedeta adunarii, principesa Margareta, nu a luat cuvantul, Jockey Club fiind (cum a remarcat curtenitor Balaceanu-Stolnici), pe model britanic, "dedicat exclusiv barbatilor, ca un loc de refugiu".
"Avem si in Ardeal cumparatori
de cai"
Primul care a luat cuvantul a fost Constantin Balaceanu-Stolnici, care a spus ca "revista e speciala prin subiect – dedicata calului, unul din cele mai frumoase animale"; am mai aflat ca "revista contine articole despre cal sub toate aspectele sale, inclusiv despre relatia omului cu calul, care incepe in Paleoliticul Superior" si ca "nu e o revista ca un ziar, ci una de colectie, care incearca sa reinventeze traditia calului. Statul comunist a detestat acest animal – a distrus hipodromul, a facut sa dispara hergheliile". In continuare, academicianul a dat cuvantul sculptorului Florin Codre, "dublu specialist in cal – un mare pasionat si, pe de alta parte, unul din cei mai buni sculptori de cai din Europa", care a reliefat dimensiunile civice ale patrupedului, exprimand "un firicel de speranta ca nu e totul pierdut. Daca vom reinvata sa colaboram cu acest animal, vom reinvata sa dialogam si cu ceilalti".
Radu de Hozenhollern a fost alaturi de sotia sa, principesa Margareta – "Cand Alteta Sa Regala si cu mine am aflat de lansarea revistei «Calul magazin», am decis in mod spontan ca suntem alaturi de acesti oameni". El a vorbit apoi despre "largirea rolului de leadership" si le-a adus un elogiu lui Barbu Brezianu, Cristian topescu, "model de principialitate o jumatate de secol", si, nu in ultimul rand, elitei romanesti, "tot mai puternica, mai stapana pe ea". Din identitatea nationala, a spus Alteta Sa, "nu pot sa lipseasca nici elitele, nici caii". Daca societatea romaneasca ignora calul, a detaliat printul, "ignora o parte din identitatea sa nationala".
La receptia care a avut loc au fost prezenti si cativa reprezentanti ai fostei nobilimi maghiare. Retrasi intr-un colt, discutau pe un ton linistit, in maghiara. Am stat de vorba cu Robert Bartha, presedintele Autoritatii Hipice Nationale – "o organizatie care nu se confunda cu Federatia, ci mediaza intre stat si particularii care cresc cai". Marile herghelii, a continuat presedintele, "au fost in Ardeal, intrucat au mostenit traditia din fostul Imperiu Habsburgic, unde caii au fost la mare pret; Austria, nordul Italiei, Croatia, Ungaria, Slovacia, Cehia – in toate aceste state au existat mari herghelii. Lipitanul a fost o creatie italiana care s-a raspandit in tot imperiul – de aceea il avem si noi". Ce descopera acum fosta aristocratie bucuresteana fosta aristocratie maghiara din Ardeal a descoperit mai demult: "Marile herghelii, competitii si tranzactii de cai se fac si acum in Ardeal. E drept, cei mai buni cai de competitie se vand afara, dar avem si in Ardeal cumparatori de cai – un cal urca pana la 15-20.000 de euro; sunt bani care nu vin neaparat din Vest, ci si de la pasionatii din tara – cum ar fi Jakob Imre si Bodo Imre". Acesti oameni ar fi putut sa se afle in boardul revistei, sau macar sa spuna cateva cuvinte la lansare. Dar nu. Lumea buna a maghiarimii din Romania nu face parte din patrimoniul national.
