Zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei s-a transformat la mijlocul anilor '90 intr-un adevarat El Dorado. Taramul fagaduintei a fost invadat de arheologi de ocazie veniti din toate colturile lumii cu detectoare de metale, care mai de care mai performante.
Cativa cautatori de comori din strainatate, mai naivi, au fost prinsi de politia locala si condamnati dupa ce in prealabil le-au fost confiscate sculele. Foarte repede in zona Muntilor Orastiei s-a format un grup infractional care in cardasie cu autoritatile si-au eliminat concurenta si au pus stapanire pe cetatile dacice. Sub ochii devenilor un grup de fosti schimbatori de valuta sau gainari maruntI au inceput sa se imbogateasca peste noapte. Cativa sefi din politia locala au adunat averi fabuloase pe care nimeni nu Ie-a cerut vreodata sa le justifice. Pe la colturi se vorbea din ce in ce mai mult si mai des despre traficantii de comori dacice. Nimeni nu a luat nici o masura impotriva arheologilor de ocazie. Dupa aproape 10 ani de cand scormoneau prin ruinele cetatilor dacice dupa aurul lui Decebal, traficantii de obiecte de patrimoniu au fost in sfarsit deranjati de autoritati. Prea tarziu! Majoritatea podoabelor si monedelor din aur care au fost scoase la lumina nu mai sunt in tara. Infractorii au adunat averi fabuloase, si-au facut relatii in cele mai inalte sfere ale politicului si sunt acum protejati de persoane cu influenta chiar si in sistemul judiciar.
Pentru protejarea siturilor arheologice din Muntii Orastiei a trecut deja al doisprezecelea ceas. Procurorii sunt pusi in situatia de a umbla prin toata lumea pentru a gasi o singura podoaba din aur dacic, cu care sa demonstreze existenta tezaurului pe care doar traficantii au apucat sa-l vada. O bratara a fost gasita recent in Franta, exista indicii ca ar mai exista cel putin inca una in Germania. Anchetatorii sunt pe un drum bun si pana la urma se pare ca vor fi adunate suficiente probe care sa demonstreze fara echivoc existenta tezaurului dacic si faptul ca acesta a fost traficat de cautatorii de comori. Cu cat efort insa?! Mult mai simplu ar fi fost ca cetatile dacice sa fie pazite mult mai bine. Ca traficantii sa fie descurajati mai repede prin masuri preventive. Ca politia sa-si fi facut datoria atunci cand au inceput sapaturile in El Dorado din Muntii Orastiei. Ar fi fost mult mai simplu, dar nu s-a intamplat acest lucru.
Cineva, mult mai puternic decat un sef de politie judetean sau un smenar din Deva s-a opus. Cineva din cele mai inalte cercuri ale deciziei, pentru ca initiative politice de stopare a fenomenului cautatorilor de comori au existat, dar au „murit” in fasa. Probabil ca traficantii de aur dacic isi vor primii pana in final pedeapsa pe care o merita. Sunt convins insa ca doar gainarii vor avea parte de „bratari din otel”. Cei mari, care au tinut spatele la toata afacerea vor ramane cu bratarile din aurul dacilor.
