» Criza economica loveste si in piata de carte. Bookfest 2009 poate fi un test pentru editorii din Romania, care, in functie de optiunile publicului, "ar putea sa-si schimbe strategiile de vanzare si promovare a titlurilor", cum s-a spus inca de la deschiderea targului.
Cea de-a patra editie a salonului de Carte Bucuresti – Bookfest 2009 s-a deschis sub semnul crizei, publicul fiind cel care va decide soarta editurilor romanesti pentru urmatoarele luni. "Aceasta editie este un pariu al editorilor, prin care acestia incearca sa identifice cauzele crizei de carte din ultimele 7-8 luni. Daca publicul vizitator va veni si va cumpara, probabil ca editorii vor lucra doar la capitolul distributie. Daca publicul nu vine, toti vor fi nevoiti sa lucreze la alte strategii privind vanzarea de carte", a precizat Grigore Arsene, presedintele Asociatiei Editorilor din Romania. Bookfest, ajutat in editiile anterioare de o serie de sponsori, a beneficiat anul acesta doar de sprijinul financiar al Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National si de "unul modest" din partea unui sponsor traditional.
Ieri s-au deschis cele patru pavilioane expozitionale de la Romexpo (13, 14, 15 si 16), loc devenit traditional pentru acest festival al cartii, unde s-au desfasurat standurile a 230 de participanti. Un numar impresionant de titluri: circa 25.000. Peste 200 de evenimente vor avea loc pana duminica, ultima zi a Salonului de Carte. O punte inedita intre cititori si editori s-a lansat in acest an, respectiv lansarea unui site (www.citestemaimult.ro) pe care cititorii pot posta eseuri, in cadrul unui concurs zilnic care ii va rasplati pe participanti cu premii in carti noi, lansate la Bookfest 2009, cu autograful autorului. Aproape fiecare editura are oferte de carte la pret redus.
Primele ore ale targului si, probabil, ploaia cazuta peste oras nu au stimulat insa vizitatorii, iar o buna parte din standuri nu erau inca amenajate. Editorii se asteapta ca in weekend cumparatorii sa vina in numar mult mai mare. Ca un stimulent pentru publicul avid de carte, organizatorii au decis sa desfiinteze taxa de intrare, fixata initial la 5 lei de persoana.
Theodor Paleologu: "Blazonul nostru este cacarisit"
Bookfest s-a deschis cu ministrul Culturii, Theodor Paleologu, care a dat asigurari organizatorilor ca este un iubitor de carte, precizand: "Mi-am luat bani la mine sa cumpar carti. Nu va veti plange de mine". In acest context, mentionand cat de dificil este acest moment pentru piata cartii, "care se agraveaza de la o luna la alta", ministrul a deschis seria lansarilor din targ cu mult anuntatul volum "Cartea Neagra a Patrimoniului".
Mergand pe indemnul la protejarea patrimoniului "pana nu va fi prea tarziu", ministrul a reamintit ca volumul este proiectul asumat inca de la inceputul mandatului sau si ca este un important "instrument de lucru si de propaganda pentru sensibilizarea opiniei publice, a clasei politice, a intreprinzatorilor si a proprietarilor de monumente istorice. E un instrument de agitatie si, totodata, un instrument de lucru pentru arhitecti, directiile de cultura, pentru ca acestea sa aiba la dispozitie o oglinda a ceea ce se intampla, de fapt, in tara".
S-a lansat, in fapt, un prim volum al "Cartii Negre a Patrimoniului", care se refera la dezastrul arhitectural din Bucuresti, singura capitala europeana al carei patrimoniu se distruge sub ochii tuturor, "intr-un razboi de peste 30 de ani".
Theodor Paleologu a mai facut referire la situatiile recente: "Capitala tarii este blazonul nostru si blazonul national este cacarisit. Constructiile care au fost facute in mod ilegal au avut si autorizatii legale, dar nu ne intereseaza valoarea unei hartii. Trebuie sa protejam nu numai cladirile considerate monumente istorice, ci si pe cele care fac parte din zone protejate". Paleologu a amintit, astfel, cazul cladirii din strada Maria Rosetti nr. 38, prezentat in post scriptum-ul "Cartii Negre…".
Paleologu a facut si un pic de politica, precizand: "Sunt singurul ministru al Romaniei care mai vorbeste despre coruptie" si "Se simte la orice colt de strada ca este ceva putred in tara". S-a angajat sa intrebe Parlamentul Romaniei daca este sau nu cazul sa protejam aceasta "memorie a natiunii", in ideea ca "poporul roman poate nu mai vrea acest patrimoniu national".
Serban Sturdza, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, a fost mai concis, subliniind ca "risipirea unei mosteniri echivaleaza cu un atac direct la memoria Romaniei", iar indiferenta sau lipsa de atitudine din ultimii ani ar putea suna ca o sentinta: "Toti suntem puscariabili, inclusiv eu". Pentru insanatosirea natiunii, arh. Sturdza a insistat pe consolidarea institutiei voluntariatului real, cel fara bani, si pe "calitate in arhitectura, fie noua sau veche, de care natiunea are nevoie la fel cum are nevoie de sanatate si justitie".
LANSARE
» Analiza dictaturii comuniste
Tot ieri a avut loc lansarea volumului "Istoria Comunismului din Romania", un prim volum al analizei dictaturii comuniste pe baza documentelor din perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1965), aparut la Editura Humanitas. Evenimentul a fost marcat de prezenta lui Traian Basescu, presedintele Romaniei, care a tinut un scurt discurs alaturi de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu si Armand Gosu – editorii volumului. Volumul este, practic, o finalizare a celebrului Raport Tismaneanu, ale carui concluzii au fost prezentate de presedintele Basescu in Parlamentul Romaniei in decembrie 2006. Raportului final, realizat de Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, ii mai lipsea ceva – si anume Anexele in care sa fie reunite documente relevante privind istoria comunismului romanesc, precizeaza autorii volumului "Istoria Comunismului…". Numarul mare de documente a dus la separarea in doua a cartii, prima facand referire la perioada de pana in 1965, iar a doua – pana in 1989. Autorii spun ca prezenta "Istorie…" este un instrument de lucru util pentru cei care investigheaza perioada comunista, dar si pentru a oferi publicului o imagine cat mai completa asupra perioadei Gheorghe Gheorghiu-Dej din istoria Romaniei.
